Pornind de la caracteristicile coruptiei, am decis sa abordez aceasta tema deosebit de complexa, scopul lucrarii fiind acela de a oferi o perspectiva teoretica asupra acestui fenomen, care sa explice modul de aparitie si consecintele sociale ale acestuia. Tema lucrarii este reprezentata de analiza fenomenului coruptiei, dar nu numai, intrucat consider ca nu poate fi abordata aceasta tema fara analiza cadrului legislativ si institutional care opereaza in scopul confiscarii produselor rezultate din savarsirea infractiunilor de coruptie, cunoscut fiind ca in ultimele doua decenii la nivel international a avut loc o „revolutie de catifea” in ceea ce priveste instituirea unui cadru legal in domeniul dreptului penal care sa permita controlul organismelor abilitate in materia infractiunilor de coruptie. In acest sens, am constatat ca in ultima perioada s-a incercat ca in domeniul investigarii infractiunilor de coruptie sa se renunte treptat la teoriile traditionaliste, retributive ale pedepsei, in care restrangerea libertatii individuale este conditia sine qua non pentru restabilirea ordinii de drept, in detrimentul gasirii unor modalitati noi de abordare a ideii de pedeapsa si statuarea acestora in dispozitii legale, bazate nu atat pe restrangerea libertatii individului, cat pe confiscarea bunurilor obtinute in mod fraudulos.

Ca urmare a complexitatii temei abordate nu am putut cuprinde tot, insa am incercat sa redam informatiile esentiale, din perspectiva legislatiei si a practicii judiciare in materia infractiunilor de coruptie si a confiscarii produselor acestor infractiuni, cercetarea intreprinsa permitandu-ne, de asemenea, descrierea adecvata a structurii si a functionarii diverselor autoritati si organizatii in interdependenta lor in realizarea unui scop comun, acela al prevenirii si combaterii fenomenului coruptiei.