Pe fondul dezvoltarii ordinii juridice a UE, s-au multiplicat si intrebarile, firesti, consideram, referitoare la relatia dintre dreptul international si dreptul UE. In caz de conflict intre o norma de drept international si o norma de drept al UE, carei norme trebuie sa-i acorde prioritate in aplicare statul membru al Uniunii? Tratatele Uniunii Europene sunt tratate de "tip clasic", negociate, semnate, ratificate, intrate in vigoare potrivit normelor dreptului international sau Uniunea Europeana are propriile-i norme de reglementare? Cand raspund statele membre ale UE in temeiul dreptului international si cand raspund acestea in temeiul dreptului UE? Este dreptul UE o noua ramura de drept? Sau este o componenta a dreptului international? Care sunt limitele dreptului UE in raport cu dreptul international? Care este raportul dintre dreptul international si dreptul UE?

Acestea, si multe altele, sunt intrebari care, inca, nu au un raspuns unitar, acceptat de majoritatea celor care au preocupari in domeniu.

In contextul celor mentionate, prezenta lucrare isi propune drept scop identificarea a cat mai multor elemente care sa ne ofere posibilitatea de a stabili care este raportul dintre dreptul international si dreptul UE.