Lucrarea a fost structurata in cinci parți, astfel incat sa poata fi facuta o analiza aprofundata a executarii masurilor preventive privative de libertate in contextul modificarilor legislative de substanța operate de legiuitorul național in perioada ultimilor ani, dar care sa ofere și o perspectiva europeana asupra temei de cercetare, paliere de examinare care s‑au vrut reunite intr‑un orizont al aplicabilitații practice, așa cum acesta a fost vazut prin ochii practicianului.

Daca prima parte este dedicata perspectivei istorice a masurilor preventive, partea secunda a lucrarii s‑a bazat pe o examinare din perspectiva interdisciplinara a masurilor preventive ale reținerii și arestarii preventive, prilej cu care au fost examinate, ca aspecte de drept comparat, dispoziții legale incidente, orientari doctrinare și jurispru­dențiale afirmate in state europene ca Franța, Italia, Austria și Belgia. 

In partea a treia este realizata o analiza exhaustiva a arestului la domiciliu, masura preventiva fara tradiție in peisajul juridic roma­nesc, cu aspecte de drept comparat rezultate din analiza legislațiilor euro­pene in care masura preventiva este implementata de mai multa vreme – Franța, Italia și Austria –, precum și a intregii jurisprudențe a Curții Europene in aceasta materie.

Partea a patra a vizat executarea masurilor preventive priva­tive de libertate pe durata starii de urgența, iar contextul aparut a reprezentat ocazia ideala pentru analiza posibilitații de participare a parților la procedurile penale prin mijloace de comunicare la distanța, inclusiv in cauzele cu elemente de extraneitate. A fost realizata o documentare a audierii prin videoconferința care a inclus aspecte de drept comparat (Franța, Italia și Statele Unite ale Americii), jurisprudența relevanta a Curții Europene și dispo­ziții naționale cuprinse in procedura penala, legea de executare și in legea de cooperare judiciara.

Ultima parte a fost destinata executarii prevenției in contextul mandatului european de arestare („M.E.A.”) – instrument de cooperare cu apli­cabilitate la nivelul Uniunii – și executarii privarii de libertate nerecunoscute in inchisori secrete („black sites”).