In cuprinsul Expunerii de motive a noului Cod de procedura penala, legiuitorul arata ca introducerea acordului de recunoaștere a vinovației va presupune o schimbare radicala a procesului penal roman. Procedura acordului de recunoaștere a vinovației nu numai ca va reduce durata judecarii cauzei, dar va simplifica și activitatea din cadrul urmaririi penale.

La circa un an și jumatate de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, se impunea apariția unei lucrari care sa analizeze in ce masura, prin introducerea acordului de recunoaștere a vinovației, aceste obiective au și fost efectiv realizate.

In cuprinsul lucrarii sunt analizate dispozițiile ce reglementeaza aceasta instituție de drept procesual penal, atat din punct de vedere teoretic, cat și prin prisma unei bogate jurisprudențe. Totodata, ne-am propus sa examinam principalele imperfecțiuni ale dispozițiilor legale, așa cum sunt ele in vigoare in prezent, precum și principalele aspecte care au generat controverse in doctrina și in jurisprudența, precum: posibilitatea folosirii declarației de recunoaștere a inculpatului impotriva sa, ulterior, in cursul procesului penal, precum și impotriva celorlalți coinculpați; standardul de proba necesar pentru admiterea acordului de recunoaștere a vinovației, daca inculpatul poate reveni asupra manifestarii sale de voința; posibilitatea judecatorului de a dispune in aceasta procedura schimbarea incadrarii juridice; modalitatea de desfașurare a procedurii acordului de recunoaștere a vinovației in urma pronunțarii Deciziei Curții Constituționale nr. 235 din 7 aprilie 2015.