Literatura enorma, atat cea de specialitate cat si cea de popularizare, scrisa despre problematica timpului, se situeaza net deasupra posibilitatilor de lectura comprehensiva ale individului singular. Din acest motiv sunt intotdeauna binevenite sintezele personale de autor facute principalelor teorii, modele si concepte aflate in discutie pe plan international, asemenea sinteze fiind in masura sa aduca sporul de cunoastere, intelegere si traire inerent partialitatii „bune” (care adevereste intregul, fara sa-l amputeze). Sunt pasi spre raspandirea unor adevaruri mari pe care omenirea se straduieste de veacuri sa le aprofundeze, semne ale dorintei sincere a cuiva de a le impartasi celorlalti, dupa ce le-a gandit cu mintea proprie, impreuna cu straduinta de a se lasa camp deschis intrebarilor si mai mari care pandesc din umbra cunoasterii… (Autoarea)