Dezvoltarea statului bunastarii romanesc a fost influentata de o serie de factori extrogeni si endrogeni. Lucrarea nu isi propune nici identificarea si nici analiza lor exhaustiva. Din ansamblul factorilor extrogeni am selectat procesul globalizarii si procesul de negociere a aderarii Romaniei la UE.

Cu referire la globalizare, prima ipoteza de cercetare construita pe axa „de jos in sus” este aceea ca programele statului bunastarii romanesc tind sa fie reduse la minim. A doua ipoteza de cercetare construita pe baza tezei convergentei programelor de bunastare este aceea ca impactul factorilor extrogeni statului bunastarii, in special procesul globalizarii si criza economico-financiara conduc la identificarea unor solutii comune in furnizarea bunastarii.

Din punct de vedere al procesului de aderare la UE, principala ipoteza de cercetare este aceea ca responsabilitatile asumate de Romania in cadrul procesului de negociere, mai exact adoptarea acquis-ului comunitar in domeniul social au determinat modificari la nivelul configuratiei politicii sociale. O alta ipoteza de cercetare este aceea ca impact s-a regasit preponderent la nivelul constructiei institutionale si a cadrului legislativ din domeniul social.