Studierea jurisdicțiilor internaționale constituie nu numai expresia unei alinieri necesare la practica universitara europeana și internaționala, ci și raspunsul firesc fața de o creștere constanta, în România, a interesului fața de justiția internaționala, funcționarea instanțelor internaționale și jurisprudența acestora.

Pe tot parcursul volumului este pusa în evidența, acolo unde este cazul, experiența și implicarea României în fața diverselor instanțe internaționale. Daca, așa cum scria în 1937 profesorul Demetru Negulescu (1875-1950), judecatorul român la Curtea Permanenta de Justiție Internaționala, predecesoarea CIJ, „funcția esențiala a instanțelor internaționale este de a fi un factor în formarea și dezvoltarea dreptului internațional”, multiplicarea jurisdicțiilor internaționale și construirea progresiva a sistemului acestora contribuie decisiv la creșterea rolului dreptului internațional în societatea internaționala contemporana și la crearea ordinii publice internaționale (International Rule of Law), adica la prezervarea pacii și securitații internaționale într-o lume tot mai dinamica, iar de multe ori impredictibila și instabila.

Cursul este primul care trateaza aceasta materie în România; dedicat mai cu seama necesitaților studiului universitar, el încearca sa faca ușor de înțeles particularitațile celor aproximativ 40 de instanțe internaționale analizate atât în aspectele lor teoretice, cât și de practica jurisprudențiala.

Despre ediția 3

A treia ediție, amplu revazuta și adaugita, a volumului de fața, apare la exact 20 de ani de la prima sa publicare, care s-a bucurat de o apreciere deosebita din partea cititorilor interesați.

Ediția de fața aduce la zi și completeaza informația juridica de specialitate cu evoluțiile instanțelor internaționale, precum și ale conceptelor și instituțiilor asociate lor, acumulate în acest interval de timp, cu precadere dupa a doua ediție a volumului din 2013.

De asemenea, ea este subsecventa atât Hotarârii Curții Internaționale de Justiție din 3 februarie 2009 în speța Delimitarea Maritima în Marea Neagra, prin care România a obținut unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suverana ale țarii noastre dupa Marea Unire din 1918, și anume 79,34% din suprafața aflata în disputa (de cca. 12.200 km²), adica 9.700 km² de platou continental și zona economica exclusiva, cu importante resurse de hidrocarburi, cât și acceptarii de catre România în 2015 a jurisdicției obligatorii a CIJ și, respectiv, alegerii în 2023 a primului judecator român al Curții Mondiale de la Haga. 

Din cuprins

• Curtea Internaționala de Justiție
• Tribunalul Internațional pentru Dreptul Marii
• Curtea de Conciliere și Arbitraj a OSCE
• Tribunalele penale internaționale ad-hoc
• Tribunalele penale internaționale ad-hoc de generația a doua
• Curtea Penala Internaționala
• Curtea Europeana a Drepturilor Omului
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene
• Jurisdicții pentru soluționarea diferendelor economice internaționale
• Jurisdicții internaționale cu caracter (sub)regional
• Concurența competențelor internaționale și fenomenul forum shopping în sistemul jurisdicțiilor internaționale

Puncte forte

• prezentare sintetica și, în același timp, cât mai cuprinzatoare, adusa la zi, a întregului sistem al jurisdicțiilor internaționale
• instrument ajutator de studiu pentru studenții facultaților de drept
• structura pe cursuri (14), cu sublinierea aspectelor esențiale și a ideilor-cheie
• bibliografie generala și o bibliografie selectiva pentru fiecare curs, conform materiei tratate
• bogat set de anexe atent selecționate

Despre autori 

Bogdan Aurescu este Profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universitații din București (din 1998; gradul de profesor univ. – 2015; profesor abilitat – 2017); inițiator și director al programului de Master în Drept Internațional Public al Facultații de Drept a Universitații din București (2009-2024); cadru didactic asociat la Universitatea „Nicolae Titulescu” și Școala Naționala de Studii Politice și Administrative și Judecator al Curții Internaționale de Justiție a ONU (din 2024)