UE reprezinta unul dintre principalii si remarcabilii actori contemporani ai vietii internationale; ea constituie in prezent, un reper - asa cum milenar, a fost considerata in istorie, Europa - pentru intreaga civilizatie a omenirii.
UE a devenit in prezent, unul dintre factorii decidenti de marca ai lumii, un actor de prim ordin al vietii internationale – cu greutate in starea, evolutia si oranduirea relatiilor internationale.

Aderand la UE, Romania a ales singura cale rationala ce o avea si care in mod substantial, dar si din perspectiva viitorului ce voia sa si-l croiasca, corespundea cu logica istoriei sale. Asa se explica cotitura fundamentala – diametral opusa, o situatie ce avea sa se produca in evolutia Romaniei, revenirea la ceea ce – prin originea si istoria sa, precum si imperativul istoriei pentru supravietuire, reprezenta normalul pentru ea.

Romania – ca de altfel, orice alt stat de dimensiunile ei, nu avea o alta solutie mai buna, in conditiile procesului de globalizare, ale interdependentelor statale si mondializarii relatiilor, dar mai ales, ale desenarii noii geografii politice in Europa; nu putea face abstractie, de acest datum - inexorabil si neiertator.

In ceea ce priveste cuvantul de ordine pe care mi-l dicteaza constiinta – obligandu-ma, dar si onorandu-ma in acelasi timp, „ora et labora” pentru tara mea - Romania, ramane credo-ul meu de o viata intreaga (timp de patru decenii, am aparat si promovat interesele tarii mele – ca reprezentant diplomatic, iar 12 ani am fost implicat in actiunea de armonizare a legislatiei romane, cu regulile UE).