Scopul acestei lucrari este acela de a stabili in ce masura participarea tinerilor la miscarile de protest ce au avut loc in Romania, in perioada 2012-2018, constituie un argument suficient pentru a considera ca exista evolutii in ceea ce priveste cultura politica a tinerilor, care se deplaseaza treptat din tipologia mixta parohial-dependenta spre cea dependent-participativa, conform clasificarii realizate de Gabriel ALMOND si Sidney VERBA.

Totodata, prezenta lucrare isi propune sa identifice resorturile din spatele actului de nesupunere civica la care au recurs tinerii din Romania prin decizia de a se implica activ in miscari de protest, urmarind sa stabileasca in ce masura perspectiva constructivista, prin apelul la emotii, elemente de ordin cultural, teoria fr aming-ului si construirea unei identitati distincte, poate constitui o paradigma valida de interpretare a manifestatiilor publice din perioada 2012-2018.

Pentru o intelegere comprehensiva a fenomenului care a implicat miscari de protest in capitala si alte cateva orase importante din Romania, in perioada 2012-2018, am considerat oportuna si realizarea unei analize comparative atat cu alte manifestatii publice din tara noastra, dupa 1989, cat si cu demonstratii ce au avut loc, in acelasi interval de referinta, in doua state situate in proximitatea geografica a Romaniei: Bulgaria si Ungaria.

Structurata in sase capitole, lucrarea se adreseaza noilor generatii interesate din ce in ce mai mult de asumarea unei participari neconventionale la viata publica prin protest. De asemenea, lucrarea poate constitui un suport teoretic util pentru studentii de la stiinte politice din prisma consolidarii si dezvoltarii cunostintelor privind anumite concepte-cheie si abordari teoretice conexe tematicii abordate. Nu in ultimul rand, guvernantii pot regasi in cuprinsul acestei lucrari atat o serie de predictii privind evolutia fenomenului protestatar in urmatorii ani, cat si cateva recomandari referitoare la adoptarea unor politici si masuri menite sa incurajeze formarea civica si participarea conventionala a tinerilor la treburile publice.