In Romania datele statistice consemneaza o tendinta de crestere a fenomenului delincventei juvenile. Acesta este un aspect acut si foarte important, care, din cauza ignorantei si nepasarii poate avea repercursiuni din cele mai nefaste. Problema delincventei juvenile si a familiei nu trebuie sa fie ignorata nici de juristi, nici de sociologi, asistenti sociali sau psihologi, nici de factorii cu functie de raspundere in domeniul aplicarii legilor si al sanctionarii si resocializarii minorilor delincventi. Pentru acest motiv eforturile diferitilor specialisti in acest vast domeniu trebuie sa scoata in evidenta atat identificarea cauzelor si conditiilor care duc la dezvoltarea delincventei juvenile, cat si elaborarea unor programe de prevenire a comportamentului penal si antisocial si de reabilitare al copiilor care comit fapte penale, avand in vedere ca aplicarea unor pedepse privative de libertate in randul minorilor nu sunt de dorit si nici foarte eficiente.

Cunoasterea si identificarea factorilor care conduc la delincventa juvenila, consider ca ar trebui sa constituie punctul de plecare in incercarea de reducere a fenomenului.

In acest sens prin lucrarea de fata am incercat sa subliniez aspectele cu adevarat valabile privind fenomenul delincventei juvenile intr-o parte teoretica si implicarea institutiilor abilitate atat de stat, cat si a societatii civile in minimalizarea efectelor acestui fenomen.
Sper ca lucrarea de fata sa aduca un plus de noutate si originalitate, iar rezultatul cercetarii sa ofere deschiderea spre metode si tehnici de interventie care sa ne permita implementarea unor planuri de interventie cat mai eficiente in scopul reducerii delincventei juvenile.