Lucrarea analizeaza probleme practice ridicate de aplicarea dreptului comun al procedurii civile in materia insolventei. Intrebarea care se ridica este daca un anumit text al dreptului comun, integrat procedurii de insolventa, este sau nu compatibil cu aceasta din urma sau, dimpotriva, aplicarea sa ar afecta resorturile interne si echilibrul mecanismelor insolventei. In multe situatii, calificarea insolventei ca fiind o lege speciala, care deroga de la dreptul comun, nu rezolva problema de compatibilitate, pentru ca legislatia cu care insolventa intra in concurs reprezinta, la randul sau, o lege speciala.

Plecand de la analiza problemelor ivite in realitatea procedurilor de insolventa, lucrarea se refera la solutii jurisprudentiale pronuntate de-a lungul timpului, in final propunand o serie de criterii pentru solutionarea problemei de compatibilitate, vazuta ca o zona de interferenta a dreptului. Fara a incerca identificarea unei solutii universale, aceste criterii de compatibilitate au rezultat din transpunerea unor principii de logica si interpretare in drept.

Pentru o integrare unitara a problemei de compatibilitate, lucrarea analizeaza si rationamentele consacrate in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, considerate a fi un instrument esential si obligatoriu pentru practicienii dreptului. De asemenea, sunt analizate si integrate in problema de compatibilitate si prevederile recentei O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative.