Monografia Prejudiciul nepatrimonial cauzat prin eroarea judiciara reprezinta, de fapt, teza de doctorat cu același titlu a magistratului-judecator George-Marius Mara, susținuta la Facultatea de Drept din cadrul Universitații de Vest din Timișoara la inceputul anului 2020. In sinteza, ea prezinta modalitatea de stabilire a prejudiciului cauzat ca urmare a savarșirii unui fapt ilicit care intrunește condițiile erorii judiciare, precum și mijloacele de indemnizare ale victimei.

Analiza conceptului de eroare judiciara pornește de la modul cum acesta a fost redefinit prin modificarile operate prin Legea nr. 242/2018 de modificare a Legii nr. 303/2004, respectiv a jurisprudenței Curții Constituționale in materie. In acest context, autorul subliniaza faptul ca aceasta instituție constituie atat un element al raspunderii civile, cat și un element al raspunderii disciplinare și reprezinta „un liant intre cele doua forme ale raspunderii magistraților”. Mai mult, autorul evidențiaza regimul dual al raspunderii civile pentru prejudiciul cauzat prin eroarea judiciara: o raspundere obiectiva a Statului fața de victima, respectiv o raspundere subiectiva, personala, a magistratului care a acționat cu rea-credința sau grava neglijența, cauzand, astfel, eroarea judiciara.

Remarcam, cu deosebire, faptul ca, in demersul sau științific, autorul realizeaza o monografie sintetica a problematicii abordate, „din interior”, uzand de perspectiva magistratului practician, poziție ce ii confera pe deplin posibilitatea de a conștientiza necesitatea stabilirii obiective a prejudiciului nepatrimonial și a limitarii erorilor judiciare, pentru realizarea dezideratului ocrotirii drepturilor și libertaților cetațenești.

Demersul autorului este remarcabil, pe de o parte, pentru ca a abordat instituția erorii judiciare in lumina noii reglementari și pentru ca a propus un sistem unitar de stabilire și indemnizare a prejudiciului nepatrimonial, in absența unor parametri prevazuți in legislație, care sa permita judecatorului sa stabileasca aceste sume compensatorii, iar, pe de alta parte, pentru ca la elaborarea acestei lucrari monografice a avut in vedere o ampla documentare bibliografica și jurisprudențiala din domeniul dreptului intern și internațional.

Prof. univ. dr. RADU I. MOTICA

Lucrarea trateaza problematica erorii judiciare și a consecințelor negative ale acesteia care se manifesta pe planul drepturilor și intereselor legitime cu caracter nepatrimonial ale persoanei, respectiv prejudiciul ce nu poate fi evaluat economic și care se produce in ipoteza savarșirii unui fapt ilicit civil ce intrunește elementele erorii judiciare.

Cartea este imparțita in trei titluri. Primul titlu analizeaza conceptul de prejudiciu privit atat ca o condiție dar și ca o masura a raspunderii civile delictuale. Autorul analizeaza aspectele care genereaza dezbateri in doctrina sau care prezinta un caracter deficitar, cum ar fi, spre exemplu, lipsa unei reglementari exprese cu privire la indemnizarea victimelor indirecte pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin vatamarea integritații fizice sau psihice a victimei directe.

Cel de-al doilea titlu abordeaza problematica erorii judiciare privita ca fapta ilicita civila, ca element al raspunderii civile delictuale și, totodata, ca o cauza a unor diverse tipuri de prejudicii, atat patrimoniale cat și nepatrimoniale. Urmare a recentelor modificari legislative, autorul analizeaza fundamentala schimbare de optica pe care o reprezinta separarea raspunderii Statului pentru erorile judiciare de raspunderea civila a magistratului culpabil.

Ultimul titlul analizeaza prejudiciul nepatrimonial cauzat prin eroarea judiciara. In cadrul acestui titlu sunt prezentate tipurile de prejudiciu nepatrimonial ce pot fi cauzate prin eroarea judiciara (vazuta ca fapta ilicita civila), utilizand criterii de clasificare regasite ca atare cu precadere in doctrina și practica judiciara straina. De asemenea, este prezentata utilitatea stabilirii unor criterii privind evaluarea și compensarea acestui tip de prejudiciu, pentru a preveni arbitrariul și a uniformiza jurisprudența.

Bogdan Bucatariu