România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a se alinia la standardele europene, mai ales în materie de digitalizare a administrației publice. Studiul digitalizarii administrației publice este esențial pentru identificarea domeniilor în care este necesara o îmbunatațire și pentru a elabora propuneri pentru atingerea standardelor europene
Digitalizarea poate simplifica și automatiza multe procese administrative, reducând timpul necesar pentru finalizarea sarcinilor și costurile asociate, ceea ce conduce catre o gestionare corecta a resurselor publice și la o prestare mai eficienta a serviciilor publice. De asemenea, poate face administrația publica mai transparenta prin publicarea online a informațiilor și datelor publice și poate facilita accesul cetațenilor la informații.
Creșterea satisfacției cetațenilor prin îmbunatațirea calitații și accesibilitații serviciilor publice sau chiar combaterea excluziunii sociale prin facilitarea accesului la servicii publice pentru persoanele defavorizate sunt un alt exemplu de efecte pozitive pe care digitalizarea le aduce în procesul de guvernare.
Studiul digitalizarii administrației publice este esențial pentru identificarea oportunitaților și provocarilor asociate acestui proces și pentru a elabora strategii eficiente de implementare a reformelor necesare.
Digitalizarea domeniului public se refera la procesul de integrare a tehnologiilor și soluțiilor digitale în diferite aspecte ale administrației publice, guvernarii și furnizarii de servicii. Aceasta implica valorificarea instrumentelor digitale, a datelor și a rețelelor de comunicații pentru a transforma procesele tradiționale, a îmbunatați eficiența, a spori transparența și a furniza servicii publice mai bune cetațenilor.
Cele mai discutate aspecte cheie și exemple de digitalizare în domeniul public sunt:
‑ e‑guvernare ‑ digitalizarea a condus la dezvoltarea inițiativelor de e‑guvernare, în care serviciile guvernamentale sunt disponibile online. Cetațenii pot accesa și interacționa cu serviciile guvernamentale, cum ar fi obținerea unor avize/acorduri/autorizații, plata taxelor și accesarea înregistrarilor publice, prin intermediul platformelor digitale. Acest mod de lucru ar trebui sa simplifice procesele, reduce documentele și îmbunatațește accesibilitatea;
‑ date deschise ‑ guvernele adopta din ce în ce mai mult politici de date deschise, lansând seturi de date publice, pentru uz public. Aceste date pot fi utilizate de cetațeni, cercetatori și întreprinderi pentru a obține informații, a dezvolta soluții inovatoare;
‑ orașe inteligente ‑ digitalizarea joaca un rol crucial în crearea orașelor inteligente. Prin integrarea tehnologiilor precum Internetul obiectelor (IoT), senzorii și analiza datelor, orașele pot optimiza alocarea resurselor, pot îmbunatați sistemele de transport, pot spori siguranța publica și pot oferi servicii urbane mai bune, cum ar fi rețele inteligente, sisteme de transport inteligente sau gestionarea deșeurilor;
‑ identitate digitala și autentificare ‑ guvernele implementeaza sisteme de identitate digitala pentru a oferi cetațenilor modalitați sigure și convenabile de a accesa serviciile online. Aceste sisteme folosesc adesea biometrie, mecanisme de autentificare sigure și criptare pentru a asigura confidențialitatea și securitatea, permițând în același timp interacțiuni digitale fara întreruperi;
‑ participarea publica digitala ‑ digitalizarea a deschis noi cai pentru implicarea cetațenilor și participarea la procesele de luare a deciziilor. Platforme precum forumurile online, rețelele sociale și mecanismele digitale de feedback permit cetațenilor sa‑și exprime opiniile, sa contribuie cu idei și sa ofere feedback cu privire la politici și initiative;
‑ politica și guvernare bazate pe date ‑ tehnologiile digitale permit guvernelor sa colecteze, sa analizeze și sa utilizeze cantitați mari de date pentru elaborarea de politici și guvernare. Prin valorificarea analizei datelor și a învațarii automate, guvernele pot obține informații, identifica tendințele și pot lua decizii informate pentru a aborda provocarile societatii mai eficient;
‑ securitatea cibernetica și protecția datelor ‑ odata cu digitalizarea sporita, asigurarea securitații cibernetice și protejarea datelor cetațenilor au devenit o prioritate. Guvernele investesc în masuri solide de securitate cibernetica, reglementari de protecție a datelor și cadre pentru a proteja informațiile sensibile și pentru a menține încrederea publicului;
‑ incluziune ‑ digitalizarea în domeniul public se concentreaza, de asemenea, pe reducerea decalajului digital și pe promovarea competențelor digitale. Guvernele implementeaza inițiative pentru a oferi programe de alfabetizare digitala, formare și acces la tehnologie pentru a se asigura ca cetațenii pot participa pe deplin la era digitala.
Este necesar de remarcat faptul ca amploarea digitalizarii în domeniul public poate varia în funcție de țari și regiuni, în funcție de factori precum infrastructura, cadrele de politici publice, economia și maturitatea digitala.

Prin utilizarea cercetarii empirice s‑a urmarit identificarea impactului pe care îl are introducerea instrumentelor digitale în administrația publica și toate domeniile sale conexe, în special în urma pandemiei de COVID‑19.
Lucrarea, prin tematica abordata, si‑a propus sa raspunda întrebarilor legate de procesul de digitalizare a administrației publice românești și adaptabilitatea sistemului la noile realitați ale instrumentelor digitale, precum și a alinierii la performanțele europene.
Având în vedere ca pe parcursul realizarii cercetarii a aparut problema pandemiei, am considerat oportun acest moment pentru extinderea cercetarii catre efectele pe care digitalizarea forțata, ca urmare a pandemiei, le‑a avut asupra procesului de digitalizare început deja în administrația publica din România.