Exista o putere, o vindecare și o lumina pe care o mama le primește cand da naștere copilului ei. Aceasta capacitate de a-i cunoaște sufletul copilului sau ii da puteri vindecatoare, pentru ca ea știe cum sa-l faca din nou, atunci cand el nu mai știe cine este. O mama iți da viața de mai multe ori, de fiecare data cand parți din tine mor, prin felul ei absolut in care te iubește.

   Puterea unei mame asupra copilului ei este parte din puterea Creatorului asupra intregii creații.

   Mama este primul arhitect al Universului tau interior, și parți din ea devin elemente constitutive ale sinelui tau intreg, din care te dezvolți, de la primul gangurit pana la prima decepție din dragoste.

   Felul in care mama te iubește este modul in care și tu vei iubi. Modul in care mama nu te iubește va deveni zidul pe care il vei ridica in fața iubirii celorlalți.

   Lumea emoției in care traiește mama ta este lumea in care tu vei crește.

   Absența iubirii materne este o rana foarte dificil de vindecat, pentru ca e ceva imposibil de inlocuit. Senzația ca ești abandonat de cea care te-a adus pe lume, neincrederea constanta in puterile proprii, indoiala și confuzia cu privire la fiecare om care intra in viața ta, teama ca nu vei putea sa aparții niciunui om, toate sunt simptome ale lipsei acestei iubiri.

   Mama mea a primit de la mama ei o lume a iubirii, a cautarii neobosite a adevarului și a compasiunii fara condiționare. Este o lume in care prima data am pașit eu, apoi sora mea. Astazi suntem la adapostul iubirii pe care bunica noastra, Ana, l-a construit in sufletul mamei noastre. De dincolo, ea a vegheat in taina și a ascultat cu aceeași iubire, cand mama, apoi fiecare dintre noi am strigat: „Mama, vindeca-mi sufletul“.