Legislația care ne guverneaza viitorul – cum este reglementata economia digitala?

Drd. Andreea Enescu

Interdisciplinary School of Doctoral Studies, University of Bucharest

Istoria recenta a Uniunii Europene ar putea fi comparata cu un maraton din perspectiva eforturilor de reglementare a economiei digitale, ce au avut în vedere arii de la concurența la protecția consumatorilor, dar și deja bine-cunoscuta zona a protecției datelor cu caracter personal. În egala masura, este adevarat ca asistam la o raspândire accelerata a economiei digitale în activitatea curenta, depașind de mult granițele simplului comerț electronic și patrunzând în arii pe care poate nu le-am fi vizualizat în sfera tehnologiei – de la încheierea contractelor la redefinirea relațiilor de munca, a aspectelor de proprietate intelectuala și a riscurilor ce decurg în economia digitala în toate aceste arii.

Observând efervescența legislativa pe care o traversam, dar și faptul ca majoritatea referirilor la economia digitala vizeaza în continuare fie comerțul electronic, fie mai recent platformele online, prezentul numar tematic își propune sa abordeze dintr-o perspectiva interdisciplinara diverse perspective unde legislația și economia digitala se întâlnesc, dar și sa contureze potențiale direcții în care legislația și tehnologia se vor îndrepta.

Numarul tematic este deschis de articolul domnului dr. Paul Aparaschivei, specialist în politici și afaceri publice, Reglementarea economiei digitale în Romania: provocari și soluții, o radiografie a economiei digitale naționale din perspectiva potențialului impact al inițiativelor legislative recente, plasându-le totodata într-un context economic și legislativ european. Materialul propune drept soluție la potențiala legiferare excesiva naționala o abordare multidimensionala, corelând și avansând noțiunea capacitații instituționale digitale, cu un nivel de înțelegere avansat asupra complexitații economiei digitale, care sa contribuie activ la reducerea decalajului dintre legiferare și impactul asupra mediului de afaceri digital.

Interacțiunea dintre economia digitala și legislație a fost evidențiata în ultimii ani de normele dreptului concurenței, detaliata în cuprinsul materialului scris de domnul avocat drd. Alexandru Șotropa, Arhitectura instituționala și legislativa a concurenței în comerțului online: tendințe și provocari locale. Nașterea unui super-reglementator. Articolul analizeaza poate cea mai cunoscuta parte a economiei digitale, respectiv comerțul electronic, din perspectiva normelor dreptului concurenței și a riscului de apariției a unui super-reglementator, aducând în prim-plan atât atribuțiile Consiliului Concurenței, cât și acțiunile în zona comerțului electronic.

O alta perspectiva asupra prevederilor din sfera dreptului concurenței este adusa de catre doamna avocat Patricia Avramescu, în cuprinsul materialului Concurența, noi reguli în industria digitala. Platforme online, care aduce în prim-plan eforturile legiuitorului european în materie de concurența, raportat la vânzarile online, precum și aspecte din jurisprudența recenta a unui stat membru UE, aflata în relație directa cu noile prevederi europene aplicabile în general economiei digitale. Materialul propune o abordare practica asupra Regulamentului Comisiei Europene de exceptare pe categorii a acordurilor verticale (VBER), indicând și soluții practice pentru diminuarea riscurilor ce deriva din restricțiile impuse de Comisie.

Numarul tematic continua cu articolul doamnei avocat Ioana Stoica, Între personalizare și protecție: decodarea publicitații în era digitala. Consimțamântul sau interesul legitim, marcând trecerea la un alt domeniu unde economia digitala și legislația se întâlnesc – domeniul protecției datelor cu caracter personal. Tot în relație cu protecția datelor cu caracter personal urmeaza și materialul doamnei Ana Neagu, Provocarea instrumentelor de marketing în comerțul electronic din perspectiva protecției datelor personale.

Materialul domnului avocat drd. Eduard-Alexandru Florea, Impactul volițional al utilizarii inteligenței artificiale în comerțul electronic, exploreaza interacțiunea dintre soluțiile inteligenței artificiale și aplicarea acestora în comerțul electronic în relație cu impactul asupra consimțamântului consumatorului, reprezentând primul material ce aduce în lumina protecția consumatorului. În egala masura, obligația de informare din sfera protecției consumatorului este analizata exhaustiv în cuprinsul articolului semnat de doamna judecator drd. Iuliana Radulescu, Obligația de informare în etapa precontractuala în cazul contractelor încheiate la distanța.

Articolul doamnei Roxana Toma, Particularitați ale drepturilor de proprietate intelectuala în cadrul relațiilor de comerț facilitate de un marketplace, este ilustrarea conexiunii dintre drepturile de proprietate intelectuala și dezvoltarea economiei digitale, fiind ales cazul unei piețe online (marketplace), unde numarul comercianților este semnificativ și implica aproape inevitabil aspecte din sfera proprietații intelectuale. Materialul explica concepte precum raspunderea fiecarei parți implicate (piața online, comerciantul care utilizeaza piața online), enunțând și o serie de mijloace de protecție pe care comercianții le au la dispoziție, prin referiri inclusiv la jurisprudența relevanta.

Nu în ultimul rând, în cuprinsul articolului Redefinirea relațiilor de munca în contextul dezvoltarii platformelor digitale, semnat de doamna avocat Adelina Goanța, aflam despre cum dezvoltarea economiei digitale în direcția platformelor ce colaboreaza cu lucratori independenți este considerata pentru redefinirea relațiilor de colaborare dintre cele doua parți în relație de munca, prin intermediul unei inițiative legislative europene ce ar urma sa se aplice inclusiv României, ca stat membru, deși în cazul acesteia exista o serie de particularitați ce ar face inaplicabil un eventual text de lege european.

Mulțumiri alese tuturor contributorilor!