Noutatea cercetarii este cu atat mai interesanta cu cat pana de curand Romania nu avea incriminate crimele aflate sub jurisdicția Curții Penale Internaționale, deși ratificase Statutul de la Roma inca din anul 2002. Din perspectiva unei teorii generale cu privire la conceptul de crima internaționala, am concluzionat ca exista, in practica actuala, dar și in doctrina, un numar de criterii care permit conturarea cu claritate a elementelor de specificitate pe care trebuie sa le intruneasca o fapta pentru a-și revendica statutul de crima internaționala. Raportandu-ne la practica in materie, precum și la literatura de specialitate dedicata analizei unei teorii generale a crimei internaționale, am ajuns la concluzia ca tuturor categoriilor de crime internaționale le sunt specifice un numar de criterii:

a. sunt consacrate prin norme internaționale, care au valoare de jus cogens și au dobandit caracter cutumiar;

b. au menirea de a proteja valori considerate fundamentale pentru comunitatea internaționala in ansamblul ei;

c. actele materiale ce intra in conținutul crimelor internaționale releva o gravitate deosebita, prin amploarea comiterii acestora, numarul victimelor, contextul in care sunt savarșite;

d. sunt rezultatul unei anumite politici sau plan ce presupune o desfașurare pe scara larga, sau cunosc o intenție caracterizata;

e. fac obiect al reprimarii direct in planul dreptului internațional, prin instituirea unor mecanisme jurisdicționale specifice.

(Autoarea)