Limbajul cinematografic a fost dintotdeauna supus unui șir de transformari – in principal tehnice, care vizeaza toate domeniile: producția, difuzarea, consumul și estetica filmelor. Suntem contemporani cu o veritabila inflație a imaginilor și ecranelor folositoare nu numai pentru a privi, a contempla sau a reprezenta lumea din jur dar și pentru a ne trai propria viața, mai mult decat atat, dezvoltand și un soi de dependența fața de factorul tehnologic. Și totul arata ca fenomenul, favorizat și de avansul tehnologic, se extinde și se va accelera tot mai mult. Tot ce insemna imagine in mișcare vine sa multiplice ecranul clasic – panza alba a cinematografului interconectand aceste medii ca intr-un carusel a tot ceea ce capteaza și reda imagini.