Crestinismul poate fi abordat ca fenomen psiho-socio-cultural, ca element constitutiv al grilei culturale a societatilor unde a existat. Profilul individualitatilor modelate in zona sa de iradiere are o anumita structura cognitiva si afectiva, o anumita perceptie a vietii, un anumit tip de mentalitate.

Cristalizarea crestinismului de-a lungul istoriei nu a reprezentat un proces fastuos, ci o suita de diviziuni, rupturi, alegeri de multe ori dramatice, lupte si schimbari la nivelul constiintelor si structurilor sociale. Dincolo de vicisitudine si eroare, acest fenomen religios secular a oferit o patrie spirituala pentru milioane de oameni: crestinatatea desemneaza calitatea de a fi crestin, de a simti comuniunea cu cei care au aceleasi valori.

Crestinismul a oferit posibilitatea oamenilor simpli de a se exprima si marilor spirite de a aprofunda intuitiile lor asupra realitatilor si misterelor existentei si efemerului.

Din momentul in care s-a cristalizat a reprezentat dincolo de doctrina, si lupta, si agonie, si pregatire pentru viata si sensul acesteia. Crestinismul nu ofera modele prefabricate, gata finisate dar ofera insa libertatea de a gasi sensul, pentru ca, pacea vine dupa lupta, iar lumina dupa intuneric. A trai, a lupta, a lupta pentru viata si a trai prin lupta reprezinta un profil uman.

Crestinismul a creat premisele unui model cultural axat pe libertate de a alege, iubire neconditionata, lupta si traire pentru un sens. Oamenilor le ramane sa perceapa vigoarea a ceea ce acest curent uman a propus, sa priveasca realist si lucid, nedeformat, esenta mesajului crestin.

Notele de curs se doresc a reprezenta un suport informational pentru studentii Facultatii de Stiinte Politice la disciplina Istoria culturii si civilizatiei crestine, disciplina care contureaza anumite repere fara de care fiinta umana, intr-o societate a multidimensiunii informatiei, nu s-ar putea insera, nu ar putea descifra noul, nu ar putea modela sensul prezent fara a articula trecutul catre viitor.