Cele sapte idei definitorii ale cartii :

1. Cea mai buna garantie a pacientului este constiinta medicului.

2. Este nemarginita posibilitatea de a critica actul medical fara a se avea in vedere ca medicul actioneaza, de regula, sub imperiul unei constrangeri, intr-un timp obligatoriu limitat si pe baza unei cunoasteri obligatoriu limitate.

3. Medicul trebuie sa procedeze in modul optim cu toata incertitudinea si riscul inerente profesiei.

4. Daca, prin obligatia medicului de informare prealabila a pacientului, se intelege o lista infinita de complicatii posibile, misiunea este din start imposibila si altereaza relatia medic-pacient.

5. In acest caz, medicul va fi tentat sa se acopere cu un munte de hartii care nu va servi nicidecum informarii pacientului.

6. Este necesara o mai buna intelegere intre lumea medicala si cea judiciara, bazata pe incredere si cunoastere reciproca. Medicii trebuie sa fie mai bine informati asupra dreptului si magistratii trebuie sa dobandeasca o cunoastere mai aprofundata a problemelor de responsabilitate medicala.
Cat timp medicii nu vor constientiza ca magistratii doresc sa inteleaga medicina, sa cunoasca problemele lor, nu trebuie sa reproseze nimanui ca altii aleg solutiile in locul lor si ca aceste solutii le sunt uneori defavorabile.

7. Parafrazandu-l pe Malraux, cutezam sa afirmam ca secolul XXI va fi secolul ocrotirii sanatatii omului si a mediului sau, sau nu va fi deloc.