Dreptul administrativ constituie acea ramura a sistemului de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeaza raporturile sociale referitoare la organizarea si activitatea administrației publice.

Aceste norme juridice se regasesc in Constituție, legi organice, legi ordinare, acte administrative normative (hotarari ale Guvernului, ordonanțe, ordine si instrucțiuni emise de ministrii; hotarari ale consiliilor locale si județene).
Normele de drept administrativ nu trebuie confundate cu actele administrative, pe de o parte, iar pe de alta parte, actele administrative, normative sau individuale pot sa reglementeze si raporturi sociale specifice dreptului civil, dreptului muncii, financiar, comercial.

Ca ramura a stiinței juridice, dreptul administrativ cerceteaza normele de drept care se refera la organizarea sistemului administrației publice, modalitațile practice de exercitare a competenței cu care au fost investite organele administrației publice, organizarea serviciilor publice, drepturile administrației asupra bunurilor domeniale, inclusiv controlul jurisdicțional al legalitații actelor administrative exercitat de instanțele judecatoresti.
Spre deosebire de dreptul administrativ, stiința dreptului administrativ include, cum s‐a aratat, in obiectul de studiu si alte elemente decat normele juridice relative la administrația publica, precum si aspecte referitoare la evoluția istorica a instituțiilor administrative si de drept comparat.