,,Digitalizarea in stiintele umaniste” se adreseaza in principal umanistilor, dar si tuturor celor interesati de lucrul cu date si probleme de provenienta umanista, in contextul revolutiei digitale a ultimului deceniu. Schimbarea recenta a paradigmei de cercetare de la capacitatea tehnica de a rezolva o problema prin formalizare si scriere de cod la capacitatea de a o rezolva prin utilizarea unui instrument, a unei biblioteci de functii, a unei aplicatii usor de folosit sau a unui model de limbaj mare poate fi descrisa prin sintagma din ce in ce mai folosita de procesare asistata de calculator, unde accentul se pune nu pe implementarea tehnica, lasata in sarcina masinii, ci pe capacitatea umana de a intelege bine problema pentru a sti ce sa ceara masinii si de a imbunatati si a interpreta rezultatele.

Pentru a raspunde insa acestei provocari, umanistii sunt nevoiti sa se adapteze permanent la un mediu in care instrumentele digitale se schimba intr-un ritm ametitor. Alte carti de introducere in Digital Humanities (DH) abordeaza aceasta problema prin simpla listare a instrumentelor si aplicatiilor relevante la data publicarii. Cum insa acestea sunt extrem de volatile, am ales o alta perspectiva in cartea de fata: vom porni de la a explica mai intai metodologia generala a cercetarii din domeniul DH, cu accent pe text ca obiect de studiu, apoi vom exemplifica aceasta metodologie prin prezentarea unor probleme de cercetare concrete, subliniind pentru fiecare pasii din metodologie si explicand alegerile facute, asa cum se intampla de fapt in procesul de cercetare.