Revista Romana de Drept Penal al Afacerilor și Grupul editorial Universul Juridic au organizat vineri, 25 septembrie, a doua ediție a Dezbaterilor Revistei de Drept Penal al Afacerilor, cu titlul „Inteligența artificiala in materie penala”.

Dezbaterea s-a desfașurat cu sprijinul unor parteneri cu bine-cunoscute carți de vizita: Hotca & Asociații, Zabrauțanu, Popescu & Asociații, Craznic și Asociații, Stanila & Asociații, Moloman, Lazar & Asociații, Wolters Kluwer Romania și The Department.  

Evenimentul a fost acreditat INPPA, dezbaterea fiind inclusa in programul de pregatire și perfecționare continua a avocaților. Punctele de pregatire profesionala s-au acordat dupa incheierea conferinței, in baza criteriilor de evaluare INPPA.

Moderatorii serii au fost lect. univ. dr., av. Laura Stanila, din cadrul Facultații de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara, și prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca, Managing Partner, Hotca & Asociații.

Dezbaterea a debutat cu o foarte interesanta prezentare facuta de directorul general al companiei Wolters Kluwer Romania, Adrian Mantoiu. Excursul sau a plecat de la realitațile generate de pandemia de COVID-19, care a schimbat fundamental paradigma. Domnia sa a subliniat ca numarul de litigii generate dupa momentul declanșarii crizei financiare din 2008 a crescut cu 66% in doar trei ani.

„Ca urmare a faptului ca acum ne confruntam cu o raspandire globala a crizei sanitare, in 2023 ne vom trezi cu peste 2,7 milioane de dosare de litigii de care va trebui sa se ocupe cineva. Va fi un adevarat privilegiu ca cineva sa se ocupe in viitor de propriul tau dosar! Volumul mare de litigii va trebui gestionat cu mai puțini oameni pentru ca vor fi mai puțini bani disponibili. Va fi nevoie de unelte și de tehnologii. Inteligența Artificiala (AI) nu va inlocui avocatura, ci va fi instrumentul care va ajuta avocatul sa caute in cele 14 milioane de hotarari judecatorești din Romania exact ceea ce il intereseaza”, a aratat Adrian Mantoiu, exemplificand concret beneficiile aplicațiilor AI oferite de Wolters Kluwer Romania.

In calitatea sa de comoderator, prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca, Managing Partner, Hotca & Asociații, a prezentat succint lucrarea dnei lect. univ. dr., av. Laura Stanila, „Inteligența artificiala, dreptul penal și sistemul de justiție penala. Amintiri despre viitor”, unica lucrare din literatura de specialitate autohtona care abordeaza aceasta tema noua, de actualitate, la un nivel profesional foarte ridicat.

Autoarea respectivei lucrari, lect. univ. dr., av. Laura Stanila, a preluat ștafeta, facand o introducere necesara, relativa la acest concept – Inteligența Artificiala. „Suntem intr-o perioada de pionierat, de așa-zisa alfabetizare a IT-iștilor și inginerilor in domeniul juridic, dar și a alfabetizarii juriștilor in limbajul digital. Suntem cu toții la inceputuri și realitatea nu așteapta modificari legislative, fiind mereu cu un pas inainte.”

„Discuțiile pe marginea AI au debutat pe plan European in februarie 2017, cand Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la regulile de drept civil in materie de robotica. Rezoluția a propus Comisiei Europene acordarea de statut de persoana electronica unor roboți care utilizeaza sisteme de inteligența artificiala avansate, de tip expert systems, deep learning și machine learning. Reacția lumii? 156 de specialiști IT din 14 state diferite au denunțat și s-au delimitat de aceasta propunere. Mai mult, in 2018, Comisia Europeana, abordand strategia pentru implementarea AI, deși a raspuns la multe intrebari, a realizat ca exista implicații majore, inclusiv de ordin juridic, ale acordarii acelui statut bazat pe AI. Rolul acestei tehnologii va fi important și dezvoltarea sa este inevitabila.”

Jud. dr. Mihail Udroiu, din cadrul Curții de Apel Oradea, a avut o abordare alternativa extrem de interesanta pe tema „Inteligența Artificiala, ca subiect de Drept Penal din perspectiva instituțiilor de Drept Penal”, din care am reținut urmatoarele:

„Inteligența Artificiala are o componenta ce ține de dreptul substanțial și o componenta procedurala. Cea mai acuta discuție se face pe tema componentei procedurale. In ceea ce privește dreptul substanțial, problema Romaniei nu este aceea ca nu avem o reglementare a AI, ci ca am fost refractari multa vreme la introducerea unui concept care se dezbatea de o suta de ani in doctrina relevanta a raspunderii penale a persoanei juridice, in acest moment aceasta raspundere fiind fie a persoanei fizice, fie a celei juridice. Din aceasta situație nu se poate ieși decat prin crearea unui tertium sau prin asocierea AI la una dintre aceste componente, varianta mai puțin probabila.”

„Dincolo de efortul legislativ, trebuie pregatit terenul sub aspectul doctrinei pe aceasta zona nișata. Primul pas ar fi dezvoltarea unor concepte structurale, care in alte sisteme doctrinare sunt cel puțin dezbatute, daca nu tranșate. Vom cauta o soluție prin care sa asociem AI personalitate juridica sau este necesara construirea unui concept sui generis cu o particularitate anume? Orice AI trebuie sa raspunda penal sau doar cel suficient de dezvoltat, apropiat de caracteristici umane? Cred ca nu este atat de importanta abordarea unei strategii privind AI, ci analiza doctrinara și analizarea de tactici de abordare a AI. Trebuie vazut daca vorbim despre raspundere obiectiva sau raspundere subiectiva in sarcina AI. Trebuie sa ne concentram atenția la ceea ce face factorul uman in spatele AI și cate maini raspund juridic in materie de AI.”

Conf. univ. dr., av. Cristian Miheș, Decan al Facultații de Drept din cadrul Universitații din Oradea, s-a referit la implicațiile AI in domeniul fiscalitații.

„Aș vrea sa subliniez concluziile unei reuniuni importante de la Helsinki, din 2019, la care am participat, conferința organizata de Consiliul European, dedicata AI ca gamechanger in domeniile justiție și drepturile omului. In primul rand, formele de AI trebuie centrate pe om și pe nevoile lui, și ar trebui sa le controlam noi pe ele, și nu ele pe noi, sa știm ceea ce conțin și principiile in baza carora funcționeaza, sa explicam ce inseamna din perspectiva juridica AI. Nu poți conduce nici macar o mașina clasica fara o instruire adecvata!”

„In ceea ce privește evaziunea fiscala și AI, exista o preocupare atat a instituțiilor, cat și a doctrinei. Trebuie vazut care este influența tehnologiei asupra zonei de fiscalitate – taxare și evaziune. Tranzacțiile se desfașoara preponderent electronic și inregistrarile contabile se pastreaza intr-un sistem informatic. Conex, se poate pune și problema unei inspecții fiscale. Nu ar fi exclus ca intr-un viitor nu foarte indepartat inspecția sa se faca online, in serverele companiilor, direct din sediul ANAF! Evaziunea fiscala este direct legata de subraportarea veniturilor, critica in zona cu activitați direct orientate spre consumator – baruri, restaurante, taximetrie, mici magazine de cartier etc. Ce se propune? Se dorește o evidențiere online a veniturilor printr-o conectare la serverele autoritații fiscale, in mare prin case de marcat, dar nu numai. Se pune problema securitații și stocarii datelor intr-un loc accesibil și a condițiilor de pastrare.”

„Din perspectiva fiscala, AI ajuta pe partea de evidența și poate contribui la savarșirea de infracțiuni. Recurgem la tehnologii fiindca operațiunile efectuate de om presupun uzura fizica și psihica, fiindca nu au totdeauna acuratețe, au o doza de lentoare și nu pot prelucra volume mari de date. In viitor nu vom avea, probabil, doar avocați-robot, ci și contabili sau inspectori-robot!”

Av. dr. George Zlati, membru al Baroului Cluj, s-a referit la problemele legitimei aparari in domeniul criminalitații informatice prin raportarea la inteligența artificiala și la riposta automata, intervenție din care am reținut cateva pasaje:

„Chiar daca inteligența artificiala va produce consecințe din punctul de vedere al dreptului penal abia peste ceva timp, este important ca discutam de pe acum acest subiect. Daca vorbim despre legitima aparare in domeniul criminalitații informatice, trebuie sa luam in seama materialitatea atacului și a ripostei. In ce masura un atac informatic este unul material? Este, de asemenea, foarte dificila identificarea agresorului, care de regula folosește servere proxy. Se mai pune și o problema de proporționalitate a ripostei. Daca un atac se face cu ajutorul serverelor unui spital public, o riposta dura ar putea afecta pe nedrept o infrastructura critica și vitala a unui serviciu. Am putea discuta și despre necesitatea legitimei aparari in domeniul criminalitații informatice.”

„Exista aici și o problema de constituționalitate. Tradițional, un proprietar este indreptațit sa reintre in posesia unui bun material sustras, dar un transfer neautorizat de criptomonede dintr-un cont ridica mari probleme de restituire. Nu este o discriminare aici? La nivel mutual, se recunoaște dreptul statelor de a riposta in cazul unor atacuri informatice și statul are dreptul de a reacționa in legitima aparare, inclusiv informatic. In cazul persoanelor fizice, lucrurile nu mai stau așa. In cazul AI, o riposta poate fi una automata, o cale mai eficienta de altfel. Dar va ști mereu un sistem AI ca este vorba despre un atac veritabil? Daca uiți parola și o reintroduci greșit intr-o aplicație de cateva ori, sistemul va detecta sau nu un atac?”

In sfarșit, av. Augustin Zabrauțanu, Managing Partner, SCA Zabrauțanu, Popescu & Asociații, a aratat pe scurt cum poate fi folosita AI la investigarea infracțiunilor de spalare a banilor sau a altor infracțiuni din domeniul afacerilor. Ce am reținut?

„Cum am putea noi, in condițiile unei avalanșe supraomenești de reglementari și de modificari ale reglementarilor, folosi inteligența artificiala pentru a obține așa-numitele preemptive strikes (razboaiele, loviturile preventive – n.n.)? Statisticile ne spun urmatoarele lucruri: dupa schimbarile aparute in 2008, s-a ajuns intr-un deceniu la o suprareglementare materializata intr-o creștere de 500% a modificarilor reglementarilor! La acest moment, o noua actualizare de reglementare este implementata la fiecare 7 minute. Daca acest volum este supraomenesc, este evident ca și soluția aflata pentru a rezolva acest volum trebuie sa fie supraomeneasca. De aici reiese nevoia unor instrumente de tipul AI și blockchain. Culmea este ca și cuantumul amenzilor și al sancțiunilor a crescut inspaimantator, ceea ce reclama și mai abitir tehnologii moderne de prevenire. Pe scurt, am ajuns in situația in care s-au nascut industrii, regulatory technologies, care ne ajuta sa facem fața acestor probleme. Sper ca aici reușesc sa captez interesul celor ce se straduiesc sa investigheze infracțiunile de spalare a banilor sau alte infracțiuni din domeniul afacerilor folosind inteligența artificiala!”

Revista Romana de Drept Penal al Afacerilor și Editura Universul Juridic organizeaza vineri, 25 septembrie, incepand cu ora 18:00, a doua ediție a Dezbaterilor Revistei de Drept Penal al Afacerilor, cu titlul: „Inteligența artificiala in materie penala”.

Dezbaterea este organizata cu sprijinul:

Parteneri:

► Hotca & Asociații
► Zabrauțanu, Popescu & Asociații
► Craznic și Asociații
► Stanila & Asociații
► Wolters Kluwer Romania
► SCPA „Moloman, Lazar și Asociații”

Partener:

►The Department

Moderatorii dezbaterii vor fi:

• Lect. univ. dr., av. Laura Stanila, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
• Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca, Managing Partner, Hotca & Asociații

Speakerii invitați sunt:

• Jud. dr. Mihail Udroiu, Curtea de Apel Oradea
• Av. Augustin Zabrauțanu, Managing Partner, SCA Zabrauțanu, Popescu & Asociații
• Conf. univ. dr., av. Cristian Miheș, Decan, Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea
• Av. dr. George Zlati, Baroul Cluj
• Adrian Mantoiu, Director General Wolters Kluwer Romania