Cat de smart poate fi un numar tematic despre Smart City?

Dr. Vlad-Cristian Soare

Cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea din București

Avocat, Baroul București

Atunci cand mi-a fost facuta propunerea sa coordonez un numar tematic ce privește conceptul de Smart City am ezitat. Cunoșteam foarte bine nevoia Romaniei de reorganizare administrativ-teritoriala, pe care am avut ocazia sa o transpun intr-o lucrare doctorala. Totodata, eram conștient ca, in realitate, orice proiect implementat in Romania sub conceptul de Smart City nu și-a atins adevaratul potențial, deoarece premisele juridice pentru asigurarea unor astfel de structuri nu au fost asigurate.

Cu toate acestea, am fost convins pentru ca am vrut sa oferim cateva lucrari care sa ridice probleme. Nu putem explica intr-un numar tematic ce este un Smart City, insa putem ridica probleme astfel incat apetitul sa va fie satisfacut și sa porniți in cautarea cat mai multor informații despre acest concept care va revoluționa lumea pe care o vedem azi.

Smart City este un concept juridic la moda și ca orice lucru ce este la moda, acesta poate fi reinterpretat in atat de multe moduri, incat exista un risc major ca, in final, intregul concept sa fie puternic alterat.

Desigur, exista numeroase asociații sau structuri care sub termenul de „Smart City” propun o serie de masuri. Cu toate acestea, chiar și dupa implementarea acestora, vom descoperi ca, in realitate, orașul respectiv nu este mai smart.

Fara a incerca sa oferim definiția unei comunitați smart, aspect care ni se pare o grava eroare, domeniul fiind intr-o continua expansiune, in vreme ce o definiție ar incerca sa il limiteze, vom spune totuși in mod clar ce NU inseamna o comunitate smart.

O comunitate smart nu inseamna o comunitate digitala. Vom sublinia acest aspect, intrucat foarte mulți autori sau factori decizionali cred ca o comunitate smart este echivalenta cu o comunitate digitala. Acest lucru este profund greșit.

Desigur, nu poți avea o comunitate smart daca aceasta nu este și o comunitate puternic legata de domeniul digital. Cu toate acestea, chiar și cea mai digitalizata comunitate poate sa nu fie un Smart City. Astfel, aș incepe prin a face o deosebire intre digitalizare și conceptul de Smart City. Relația celor doua concepte este de la intreg la parte, unde intregul este conceptul de Smart City, iar partea este componenta digitala.

Pentru a avea un Smart City, in primul rand, trebuie sa ai pregatit terenul pe care il vei putea construi. Acest teren, metaforic vorbind, se refera la componenta juridica necesara construcției unei structuri administrative noi.

In acest sens, toate statele care au pornit la acest drum au remarcat doua caracteristici relativ noi in comportamentul uman: nevoia de explorare a locurilor noi și gradul ridicat de mobilitate al oamenilor.

In aceste condiții, s-a observat un uriaș transfer de populație spre zonele urbane. Astfel, a inceput o competiție puternica intre orașe, fiecare dintre acestea incercand sa fie cat mai atractiv pentru posibilii locuitori noi sau pentru investitori. Acest lucru a dus la popularea masiva a zonelor limitrofe din jurul orașelor, fiind create noi centre urbane. Și de aici a inceput impasul administrativ pe care mai toate statele au incercat prin diferite modele sa il depașeasca.

De ce a fost acesta un impas administrativ? Pentru ca in jurul marilor orașe s-au dezvoltat localitați ce nu aveau infrastructura necesara pentru a susține o populație atat de mare. Mai mult, aceasta populație nou venita a inceput sa consume serviciile și resursele orașului principal, in vreme ce veniturile și taxele locale erau platite in localitatea anexa. In același timp, localitatea anexa nu facea fața cu serviciile locale pe care le solicita populația nou venita (școli, utilitați, infrastructura, transport, servicii medicale etc.), motiv pentru care presiunea creștea tot pe orașul principal.

In aceste condiții, statele au intervenit la nivel legislativ și au realizat o reorganizare administrativ-teritoriala, creand structuri metropolitane – nu doar pe hartie, cum in mod total greșit exista in Romania. Realizand acest lucru, unitațile administrativ-teritoriale au putut realiza proiecte interconectate și au oferit servicii publice la comun, avand un nivel similar.

O comunitate Smart este cea in care oamenii primesc servicii integrate, la un nivel similar. Avand o structura juridica gandita pentru funcționarea in comun a unor localitați, practic toate serviciile ajung sa fie interconectate.

O comunitate Smart se refera la locuințe, la mediu, la transport, la servicii publice, la agrement, la cultura și la digitalizare facuta prin sisteme integrate.

In acest numar tematic al Revistei Curierul Judiciar fiecare dintre autori a incercat sa abordeze un subiect de referința privind tema Smart City.

Primul articol aparține autorului acestui editorial și se refera la „Adaptarea Romaniei la o noua realitate administrativa – Smart City și zona metropolitana”. Expansiunea comunitaților urbane catre marginea orașului sau catre localitațile din jurul acestora a dat naștere unor centre urbane mari, iar in acest context fenomenul de migrațiune, urbanizarea localitaților principale și modelele metropolitane pe care le-au adoptat alte state constituie principalele repere in jurul carora studiul este construit.

Al doilea articol ii aparține doamnei Consilier juridic Florentina Țintarescu și abordeaza cateva „Considerații și evoluții privind conceptul Smart City”. Este un articol foarte interesant care are și o componenta aplicata asupra unui proiect de oraș al viitorului aflat deja in construcție.

Articolul semnat de domnul Andrei-Nicolae Popa se refera la „Asociațiile de dezvoltare intercomunitara regionale. O soluție la problemele serviciului public de salubrizare” și face o radiografiere a cadrului legal de funcționare a serviciilor publice de salubrizare, plecand de la niște realitați și disfuncționalitați privind funcționarea acestui serviciu la nivel național.

Domnul Avocat Daniel Stiger continua cu un articol extrem de interesant și de actual intitulat „Autoritațile SMART din Romania. Posibile modalitați de achiziționare de servicii in domeniul eficienței energetice”. La nivelul Uniunii Europene domeniul eficienței energetice a determinat modificarea și adaptarea legislației naționale și crearea de programe corelative astfel incat Romania sa se alinieze acestui trend. Cum vor fi afectate localitațile și ce masuri se pot implementa, aflați din acest articol.

Urmatorul articol este semnat de domnul Avocat drd. Ștefan Bogrea și poarta denumirea de „Smart City in Uniunea Europeana – o stafie finanțabila”. Este un articol cu totul deosebit, intrucat autorul reușește cu delicatețe sa abordeze cateva disfuncționalitați privind finanțarea proiectelor Smart.

Doamna Lector univ.dr. Elena Lazar a abordat tema „Utilizarea IA și a noilor tehnologii in detrimentul cetațenilor. Sistemul de credit social chinez”. Daca nu v-ați uitat la Black Mirror atunci cu siguranța acest articol va va șoca. Daca v-ați uitat la respectivul serial și recunoașteți episodul, atunci cu siguranța șocul este și mai mare... lucrurile chiar se intampla.

Deoarece consider ca perspectiva unui judecator asupra unei teme atat de interesante reprezinta un mare avantaj adus acestui numar tematic, doamna Judecator drd. Paula-Maria Marin ne ofera o perspectiva asupra rolului digitalizarii in justiție prin articolul „Digitalizarea: facilitare sau limitare a liberului acces la justiție?” In fond, viitorul justiției este unul in care componenta digitala va fi tot mai importanta. Care sunt beneficiile, care sunt dezavantajele?

Un specialist in domeniul protecției datelor cu caracter personal, doamna avocat Ana-Maria Udriște ne ofera o perspectiva asupra „Protecției datelor personale in interiorul unui Smart City”. Un oraș „smart” presupune in primul rand accesul la tehnologie, cu scopul de a obține cat mai multe date despre cetațeni și persoanele care exista in acel perimetru. De cele mai multe ori aceste informații conțin date personale care, in contextul Regulamentului privind prelucrarea datelor cu caracter personal, este posibil sa depașeasca limitele unei prelucrari rezonabile.

Doamna Lector univ.dr. Ana-Maria Vlasceanu a analizat „Provocarile muncii de la distanța”, articolul fiind extrem de util in actualul context pandemic, dar mai ales și pentru modalitatea de telemunca ce a caștigat tot mai mult teren. Faptul ca in orașele Smart oamenii vor putea munci de la distanța este o certitudine. Ne sunt prezentate cele mai importante provocari pe care le presupune in mod specific munca de la distanța, și anume determinarea legislației aplicabile contractului de munca, stabilirea regulilor incidente in materia securitații sociale, dar și in ceea ce privește soluționarea conflictelor individuale de munca (de drepturi).

Seria lucrarilor acestui numar tematic este inchisa de domnul Lector univ.dr. Bogdan Berceanu cu un articol ce trateaza „Elementele care pot face obiectul unui serviciu de e-guvernare. Analiza asupra evenimentului de viața – pensionarea”. In mod clar un Smart City nu reprezinta doar o inițiativa privata. Un Smart City este generat, in primul rand, de administrația publica. Guvernarea electronica utilizeaza portaluri online, cu un singur pas, pentru ca cetațenii sa acceseze rapid și ușor serviciile publice importante, vor fi constante cu care trebuie sa ne obișnuim.

Voi incheia acest editorial prin a spune ca tema este imposibil de epuizat. Un numar tematic este mult prea puțin. Cu toate acestea, am speranța ca impreuna cu acești autori și cu un colectiv minunat al Editurii C.H. Beck, Oana Dimitriu și Andreea Negoi, carora țin sa le mulțumesc pentru munca extraordinara pe care au realizat-o, am reușit sa va starnim curiozitatea și sa alegeți sa continuați studiul pe aceasta frumoasa tema.