Soluții juridice inovative la provocarile moderne ale relațiilor de familie

Diana-Flavia Barbur, Avocat, Baroul Cluj

 A trecut deja mai bine de un deceniu de când litigiile în materia dreptului familiei nu se mai reduc la un simplu divorț soluționat rapid, însoțit de stabilirea unui program standard de relații personale între copil și parintele nerezident, de regula în favoarea tatalui, o data la doua saptamâni, în weekend.

Transformarile legislative, evoluțiile tehnologice și ale mediului digital, creșterea mobilitații atât la nivel național, cât și internațional, precum și preocuparea accentuata pentru bunastarea psihologica a membrilor familiei – fie aceștia adulți sau minori – au condus la o redefinire semnificativa a relațiilor de familie. Toate aceste elemente, coroborate cu schimbarile profunde din structura sociala, au influențat în mod substanțial atât conținutul raporturilor juridice familiale, cât și orientarile jurisprudenței în materie.

Daca în trecut femeile au militat constant pentru recunoașterea și garantarea egalitații de drepturi cu barbații, în ultimii ani se observa o tendința inversa, în care tot mai mulți tați revendica, la rândul lor, o egalitate reala în exercitarea rolului parental. Aceasta schimbare a fost sprijinita prin intervenții legislative semnificative, atât la nivel național, cât și internațional, prin adoptarea unor norme juridice menite sa consolideze drepturile paterne în raport cu cele materne.

Totuși, aceasta evoluție legislativa a generat, în anumite cazuri, reacții de rezistența din partea mamelor, care au perceput noile reglementari ca pe o amenințare la adresa unui statut tradițional privilegiat, consolidat anterior prin jurisprudența și cadrul legal existent. În consecința, s-au conturat situații în care s-a încercat restrângerea relației dintre copil și parintele de sex masculin, ceea ce a complicat considerabil demersul instanțelor de a stabili un echilibru just între drepturile copilului și cele ale fiecaruia dintre parinți.

În acest context, în prezent, soluționarea litigiilor de dreptul familiei, pe cale amiabila sau prin intermediul instanței de judecata, a devenit extrem de provocatoare, transformând dreptul familiei într-o ramura de drept vie, dinamica, în care sunt implicați nu doar profesioniști din domeniul dreptului (avocați, judecatori, notari publici, executori judecatorești), dar și din alte domenii: psihologi, asistenți sociali și chiar și specialiști în domeniul tehnologiei sau al protecției datelor cu caracter personal.

Prezentul numar tematic al Revistei Curierul Judiciar reunește lucrarile mai multor specialiști din domeniul dreptului, prin care au fost abordate teme actuale, pornind de la trei elemente care influențeaza puternic relațiile de familie: mobilitatea, confortul psihologic și evoluția tehnologiei și a mediului digital.

Toate articolele au în vedere atât cele mai noi modificari legislative, cât și interpretari și soluții inspirate din practica judecatoreasca interna și internaționala, din legislația altor state, dar și din nevoia de a ocroti interesul superior al copilului.

Am ales sa deschid acest numar tematic cu articolul dnului expert psiholog Catalin Luca, intitulat Caracteristici psihologice ale parintelui alienator și ale parintelui alienat: între mecanisme de aparare și patternuri relaționale disfuncționale, deoarece trateaza, din perspectiva specialistului psiholog, una dintre cele mai actuale și spinoase probleme cu care ne confruntam în dreptul familiei, recent recunoscuta de legislație: înstrainarea parinteasca. Contribuția dlui psiholog este extrem de relevanta, în condițiile în care, deși înstrainarea parinteasca se constata de instanța de judecata, rolul psihologului în identificarea elementelor de alienare, dar și înlaturarea efectelor acesteia, se poate face doar cu suport și intervenție psihologica.

Al doilea articol, Ordonanța președințiala – un remediu real sau o iluzie procedurala pentru oprirea înstrainarii parentale? al dnei conf.univ.dr., avocat Codruța Hageanu analizeaza aceeași problema a înstrainarii parintești, dar dintr-o alta perspectiva: admisibilitatea unei cereri de constatare a acestei forme de abuz emoțional pe calea unei proceduri speciale, sumare, cum este ordonanța președințiala, în contextul unei practici judiciare neunitare la nivel național.

Gazduirea alternanta a copilului în cazul parinților separați, articolul dnei prof.univ.dr., avocat Marieta Avram, scris alaturi de colega sa, dna avocat Patricia Bejenariu, abordeaza o tema de interes pentru majoritatea cuplurilor care se despart, atunci când sunt implicați și copii. Chiar daca nu exista o prevedere legala expresa în acest sens, gazduirea alternativa a copiilor este o realitate, dar și un deziderat spre care mulți parinți – și, mai ales, mulți tați tind în prezent. Modificarile aduse Legii nr. 272/2004 în cursul anului 2024, pe lânga aspectele privitoare la înstrainarea parinteasca au vizat, chiar daca timid, o oarecare recunoaștere a acestui tip de aranjament.

Ascultarea minorului în procedurile transfrontaliere de familie: între drept și necesitate?, articol scris de dna avocat Roxana Catea plaseaza în centrul analizei opinia copilului, atât de relevanta pentru toate deciziile pe care le vor lua nu doar parinții, dar și instanțele de judecata. Pentru ca un copil sa poata sa își exprime parerea, trebuie sa i se creeze condițiile necesare, indiferent de procedura în care este implicat, iar aceasta vine cu numeroase provocari, mai ales în cazul procedurilor transfrontaliere.

Dl lect.univ.dr., avocat Marius Floare a contribuit cu un articol intitulat Mobilitatea internaționala a soților și impactul asupra regimului matrimonial, abordând astfel o tema extrem de actuala, în contextul în care cuplurile moderne se relocheaza extrem de ușor datorita libertații de a circula și posibilitații de a lucra de la distanța, prin mijloace moderne de comunicare. Deseori, acestea nu sunt conștiente de implicațiile juridice pe care le poate avea asupra regimului matrimonial o schimbare a domiciliului în alta țara.

În situațiile ideale în care parinții separați se înțeleg cu privire la copiii lor minori, pot încheia acte notariale care sa consființeasca înțelegerea lor. Dna asist.univ.dr., notar public Raluca Huruba analizeaza în cuprinsul articolului Acordul parental autentificat de catre notarul public, o soluție actuala care sunt limitarile legale, dar și doctrinare care guverneaza aceste acorduri și care sunt situațiile în care, deși parinții se înțeleg, sunt totuși nevoiți sa se adreseze instanțelor de judecata.

Articolul Kidfluencerii: tendințe, provocari juridice și impactul asupra familiei al dnei conf.univ.dr. Lucia Irinescu abordeaza o tema cu totul noua, aceea a creatorilor de conținut digital minori și a efectelor pe care activitatea acestora o are asupra vieții unui copil – inclusiv din perspectiva economica și a protecției datelor cu caracter personal, în condițiile lipsei unui cadrul legal specific.

Evoluția mediului digital și, în mod specific, a platformelor de socializare a dus la apariția fenomenului de sharenting, care este analizat de dna lect.univ.dr. Ioana Padurariu în articolul Sharenting-ul, prețul platit de copii pentru faima parinților? Sharetingul este un termen relativ nou în Romania și se refera la parinții care împartașesc în mod activ, repetat, detalii despre viața copiilor lor pe rețelele de socializare. Aceasta practica poate aduce atingere drepturilor copiilor la viața privata și la protecția datelor cu caracter personal.

Contribuția mea, avocat Diana Flavia Barbur, la acest numar tematic s-a realizat cu articolul Când parinții se muta și copiii ramân: provocarile birdnesting-ului în era relocarilor în care am analizat avantajele și dezavantajele unui nou tip de aranjament cu privire la copiii cuplurilor separate, un aranjament care le permite copiilor sa ramâna în casa familiei și sa petreaca timp cu fiecare parinte acolo dupa separarea cuplului, indiferent daca cei doi parinți au fost sau casatoriți, cei care se rotesc fiind parinții, și nu copiii, așa cum se întâmpla în cele mai multe cazuri. Acest tip de aranjament se aplica deja cu succes în alte țari și poate fi o soluție potrivita și pentru cuplurile din România.

Tot inspirat din legislația altor state, în cazul de fața Italia, este și articolul dnei avocat Geta Lupu, Oportunitatea introducerii avocatului curator al minorului in sistemul de drept românesc. Articolul prezinta beneficiile existenței unui avocat curator al minorului în litigiile cu minori, prin intermediul caruia se iau masurile necesare pentru a se asigura ca interesele minorului sunt afirmate, aparate și luate în considerare în mod efectiv în cadrul procedurilor judiciare care privesc viața, sanatatea, educația, identitatea și securitatea. Avocatul curator poate sa devina puntea dintre minorul vulnerabil și instanța, garantând ca vocea copilului este nu doar auzita, ci și înțeleasa și valorizata în mod corespunzator, într-un context în care se urmarește, cu prioritate apararea interesului superior al minorului în orice demers juridic.

Articolele reunite în cadrul acestui numar tematic al revistei Curierul Judiciar se doresc a constitui un punct de plecare pentru analize și dezbateri de substanța, eventuale modificari legislative, precum și pentru conturarea unei practici judiciare apte sa conduca la adoptarea unor soluții juridice eficiente și adecvate, orientate catre protejarea interesului membrilor familiei, în general, și al copiilor, în mod special, inclusiv prin valorificarea experienței altor sisteme de drept.

Am convingerea ca, într-un interval de timp relativ scurt, aspectele problematice și soluțiile analizate în cadrul acestor articole vor deveni parte integranta a practicii și doctrinei curente, iar atenția specialiștilor în dreptul familiei se va îndrepta catre noi provocari, generate în mod firesc de dinamica evolutiva a societații contemporane.