Elaborarea unui numar special al Curierului Judiciar consacrat „legilor justitiei” apare, cu certitudine, ca un demers deplin justificat, mai ales ca se situeaza intr-un moment al procedurii legislative in care inca se mai cauta solutii pentru problemele controversate. Dincolo de inerentele pozitionari pro sau contra in raport de apartenenta corpului profesional menit sa infaptuiasca actul de justitie ori, dimpotriva, la categoria generica a beneficiarilor acestuia, analizele doctrinare realizate de teoreticieni sau de practicieni ai dreptului au fost si raman cele care pot fundamenta noi solutii legislative sau, dimpotriva, alaturi de jurisprudenta, le pot invalida. Alegerea unor teme de interes care sa fie supuse analizelor teoretice si practice parea sa fie inlesnita de apetenta participantilor la disputele informale sau institutionale fata de anumite probleme ale noii reglementari, de natura celor amintite. Cu toate acestea, noua reglementare introduce o serie de mecanisme, care fara a fi atat de atractive precum cele evocate, prezinta un ridicat grad de tehnicitate juridica, fapt ce face necesare analize teoretice amanuntite.

• Studiile elaborate in revista integreaza subiecte din toate categoriile expuse, iar analizele urmaresc indeaproape noua reglementare, fara a lipsi comparatia cu prevederile inca in vigoare.
• Autorii. sunt cunoscuti teoreticieni cu preocupari in domeniul organizarii judiciare, al dreptului constitutional sau al dreptului procesual, dar si practicieni cu preocupari stiintifice deosebit de relevante pentru domeniul supus analizei.
• Subiectele de actualitate nu puteau lipsi dintr-un numar tematic, astfel incat este abordat statutul procurorilor in contextul restructurarii justitiei, mecanismul de angajare a raspunderii civile a magistratilor ori sunt analizate modificarile relevante in ceea ce priveste organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Aspectele de drept public sunt analizate in studiul elaborat de prof.dr. Dan Claudiu Danisor si lect.dr. Madalina Putinei, autori ale caror preocupari in domeniu sunt de referinta.
Modificarile aduse Legii nr. 317/2004 in privinta procedurii de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt semnalate de prof.dr. Ioan Leș in opinia caruia deși departe de a fi perfecte, ele reprezinta, totusi, repere importante pentru ameliorarea legislatiei in domeniu.
Configurarea conceptului de eroare judiciara se pare ca a pus in dificultate pe redactorii noii reglementari, facand necesara admiterea in doua randuri a obiectiilor de neconstitutionalitate formulate cu privire la aceasta. Asa cum s-a dovedit si in doctrina, conceptualizarea cu caracter general a erorii judiciare nu reprezinta un demers facil. In studiul prof.dr. Teodor Bodoasca notiunea de eroare judiciara alaturi de controversatele definitii date relei-credinte si gravei neglijente formeaza obiect al unor pertinente si exhaustive analize.
Problema raspunderii magistratilor – obiect al unor constante dispute – este abordata din punct de vedere al fundamentului sau in studiul prof.dr. Constantin Sima, iar verificarea jurisdictionala in materia raspunderii civile a judecatorilor si procurorilor in studiul prof.dr. Daniel Ghița.
Consideratii teoretice si de ordin practic asupra unor aspecte mai putin disputate insa deopotriva importante, sunt expuse de autori ce exercita profesia de judecator, ale caror opinii si preocupari stiintifice sunt binecunoscute. Astfel, unele aspecte legate de evaluarea psihologica si psihologia profesionala a magistratilor sunt tratate in articolul domnului judecator dr. Ion Popa, iar modificarile legislative privind cariera magistratului sunt supuse unei analize critice in studiul domnului judecator dr. Cristi Danilet. Implicatiile recentelor modificari asupra procesului civil, cu privire speciala asupra competentei materiale a instantelor de a solutiona cai de atac ori contestatii in ceea ce ii priveste pe magistrati, cu surprinderea cvasiexhaustiva a tuturor modificarilor in materia procesuala, regasim in studiul elaborat de lect.dr. Alin Speriusi-Vlad si prof.dr. Claudia Rosu.

Ne exprimam speranta ca studiile reunite in paginile acestei reviste reusesc sa surprinda imperfectiunile noii reglementari sau sa fundamenteze teoretic unele optiuni ale legiuitorului, mai ales ca ne aflam in perioada unor clarificari conceptuale si principiale. La fel cum „legile noi” in domeniul justitiei, desi se prezuma a fi superioare prevederilor actuale, raman doar perfectibile in raport cu o viitoare reglementare si consideratiile teoretice, daca nu reusesc sa se impuna in actualul proces legislativ, raman a se constitui in repere stiintifice pentru o viitoare interventie a legiuitorului.