Consimțamântul, între control și liber arbitru în era digitala

Lect. univ. dr. Teodora-Maria Bantas-Vaduva
Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti, Avocat, Baroul Bucuresti

Într-o lume în care tehnologia redefinește constant relațiile interumane, mecanismele economice și cadrul legal, consimțamântul – element esențial al voinței juridice – sufera transformari profunde. Aceasta realitate a stat la baza inițiativei de a dedica un întreg numar al revistei subiectului „Consimțamântul în era digitala”. Am considerat important sa oferim o platforma de analiza și dezbatere, în care experți din diferite domenii juridice sa examineze implicațiile multiple ale acestui concept în noul context digital.

Necesitatea acestui demers deriva din dinamica actuala a reglementarilor internaționale și naționale privind protecția datelor, inteligența artificiala, contractele electronice și noile forme de interacțiune sociala mediate de tehnologie. Obiectivul este de a aduce clarificari asupra acestor transformari, de a evidenția lacunele legislative și de a oferi perspective asupra direcțiilor viitoare de reglementare. Am dorit sa cream un cadru în care specialiști în drept comercial, drept internațional privat, dreptul proprietații intelectuale și drept internațional public, își aduc aportul pentru o mai buna înțelegere a provocarilor juridice actuale.

În acest demers, am întâmpinat multiple provocari, de la complexitatea și diversitatea problematicii abordate, pâna la necesitatea de a asigura un echilibru între abordarile teoretice și aplicabilitatea practica a concluziilor formulate. Totuși, rezultatele obținute confirma valoarea acestei inițiative: articolele reunite ofera o viziune ampla și documentata asupra consimțamântului în era digitala, abordând subiecte precum validitatea acordului exprimat online, consimțamântul utilizatorilor în contextul profilarii digitale, implicațiile blockchain asupra formarii voinței juridice sau provocarile pe care inteligența artificiala le ridica în protecția datelor personale.

Astfel, speram sa contribuim la dezbaterea esențiala privind adaptarea dreptului la realitațile tehnologice contemporane și sa oferim cititorilor instrumente utile pentru înțelegerea și interpretarea corecta a consimțamântului în context digital. Autorii exploreaza modul în care digitalizarea afecteaza înțelegerea, obținerea și validitatea consimțamântului, în diverse domenii ale dreptului, oferind o perspectiva interdisciplinara asupra provocarilor generate de revoluția digitala.

În articolul Declarațiile unilaterale ale statelor în mediul online: între discurs public și drept internațional, dr. Victor Stoica, avocat și lector universitar în cadrul Facultații de Drept a Universitații din București, examineaza implicațiile consimțamântului în dreptul internațional, prin prisma declarațiilor unilaterale ale statelor facute în mediul online. Aceste declarații pot genera obligații juridice daca sunt emise de un oficial autorizat și au conținut neechivoc, ridicând întrebari privind validitatea consimțamântului și aplicabilitatea dreptului internațional în spațiul cibernetic. Autorul argumenteaza ca platformele digitale devin noul teren de manifestare a consimțamântului în relațiile internaționale, necesitând un cadru juridic adaptat.

În articolul Rețelele sociale și profilingul. Implicații din perspectiva protecției datelor personale, dr. Elena Lazar, conferențiar universitar în cadrul Facultații de Drept a Universitații din București, analizeaza utilizarea consimțamântului în procesul de profilare a utilizatorilor pe platformele sociale. Accentul cade pe problemele etice și juridice generate de lipsa transparenței în utilizarea datelor personale și de validitatea consimțamântului obținut prin politici de tip „pay or okay”, care nu ofera o alegere reala. Sunt aduse în discuție hotarârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au impus cerințe stricte privind obținerea consimțamântului în publicitatea comportamentala, autoarea subliniind importanța protejarii dreptului la viața privata în context digital.

LLM Bianca Ana-Maria Gheorghe analizeaza în articolul Consimțamântul digital al minorilor: realitate sau formalitate? provocarile juridice și etice legate de consimțamântul minorilor în mediul online, evidențiind riscurile asociate colectarii datelor personale și accesului la conținut inadecvat. Deși GDPR impune reguli stricte, aplicarea acestora este inconsistenta, iar metodele actuale de verificare a vârstei sunt ușor de eludat. Autoarea propune soluții precum verificarea ID-ului, tehnologia blockchain sau recunoașterea faciala, dar subliniaza dificultațile legate de confidențialitate și implementare. Concluzia este ca protecția minorilor necesita o reglementare mai clara, o aplicare mai stricta și colaborarea între platforme, autoritați și parinți.

În articolul Când cuvintele traverseaza frontiere: jurisdicție, consimțamânt digital și defaimare în era internetului, propun – dr. Teodora-Maria Bantaș-Vaduva, avocat și lector universitar în cadrul Facultații de Drept a Universitații din București – spre analiza impactul global al defaimarii online și complexitatea juridica a stabilirii jurisdicției și a legii aplicabile în astfel de cauze. Platformele digitale permit diseminarea rapida a conținutului daunator, ridicând provocari juridice legate de competența instanțelor și protecția drepturilor personalitații, precum reputația și viața privata. Un punct esențial al analizei îl constituie consimțamântul digital, prin care utilizatorii accepta termenii și condițiile platformelor, inclusiv clauze de jurisdicție și lege aplicabila, fara a avea opțiuni reale de negociere. Articolul exploreaza soluții oferite de dreptul internațional privat, precum doctrina centrului intereselor și testul direcționarii, pentru a determina unde poate fi introdusa o acțiune și ce lege se aplica.

Digitalizarea influențeaza și comportamentul online al consumatorilor, iar protecția acordata acestora pe planul dreptului internațional privat este abordata în doua materiale distincte.

În primul rând, în articolul Alegerea jurisdicției în contractele electronice cu consumatorii: provocari și soluții, drd. Andreea Ciobotea analizeaza clauzele atributive de competența, în contextul Regulamentului Bruxelles I Bis. Sunt punctate importanța acestor clauze în relația dintre consumator și profesionist, prin analiza regimului special de protecție din regulamentul european, precum și a condițiilor de validitate formala a clauzei atributive de competența în contractele electronice încheiate cu consumatorii.

În al doilea rând, în articolul Protecția consimțamântului consumatorului în alegerea legii aplicabile contractului, drd. Ana-Maria Dimofte analizeaza protecția acordata consumatorilor împotriva impunerii unor legi nefavorabile în contractele online. Deși profesioniștii impun adesea legea de la sediul lor pentru uniformitate și costuri reduse, Regulamentul Roma I asigura aplicarea normelor imperative din legea consumatorului daca acestea ofera protecție sporita. Deoarece consimțamântul consumatorului este adesea formal, exprimat prin acceptarea unor clauze standard, articolul subliniaza necesitatea unor mecanisme mai eficiente pentru prevenirea abuzurilor și protejarea echitabila a consumatorilor în mediul digital.

O explorare a provocarilor legate de utilizarea operelor protejate prin drepturi de autor în antrenarea inteligenței artificiale, este realizata de dr. Dragoș Costescu, notar și lector universitar în cadrul Facultații de Drept a Universitații din București, în articolul Consimțamântul titularilor de opere protejate de drepturi de autor în contextul utilizarii de IAG. Pe lânga necesitatea consimțamântului în cazul utilizarii acestor opere ca date de intrare în algoritmi ai inteligenței artificiale, rezulta și problema aparuta atunci când rezultatele IA sunt considerate creații originale, ridicând întrebari privind atribuirea drepturilor de autor. Autorul adreseaza necesitatea reglementarii clare a consimțamântului pentru utilizarea datelor în scopuri de antrenare IA, având în vedere ambiguitatea legislației actuale.

O alta implicație a dezvoltarii inteligenței artificiale este evidențiata de avocat Luca-Theodor Popescu în articolul Colectarea datelor cu caracter personal prin sisteme de inteligența artificiala în dreptul penal. Este sau nu necesar consimțamântul persoanei? Acesta analizeaza utilizarea IA în colectarea datelor personale în cadrul proceselor penale, explorând tensiunea dintre necesitatea de a proteja siguranța publica prin utilizarea IA în prevenirea criminalitații și protecția drepturilor fundamentale ale individului, în special a vieții private. Autorul subliniaza importanța proporționalitații în prelucrarea datelor și nevoia unui cadru legislativ clar pentru utilizarea IA în context penal.

Modul în care inteligența artificiala generativa a devenit un instrument pentru a crea muzica, este analizat de avocat Dumitrița-Gabriela Rogojînaru în articolul De la tradiție la inovație: drepturile de autor în era digitala. Utilizarea acesteia ridica probleme juridice complexe întrucât IA generativa poate încalca drepturile de autor ale operelor muzicale existente, în special în ceea ce privește reproducerea și utilizarea mostrelor (sampling). Autoarea examineaza excepțiile și limitarile drepturilor de autor, cum ar fi utilizarea transformativa și utilizarea echitabila, și modul în care acestea se aplica operelor muzicale create de IA. Articolul evidențiaza necesitatea de a gasi un echilibru între protejarea drepturilor de autor și promovarea inovației în era digitala.

Impactul digitalizarii asupra vieții de familie este explorat de dr. Daniel Petrache, avocat și lector universitar în cadrul Facultații de Drept a Universitații din București, în articolul Casatoria în era digitala: perspective de drept internațional privat. Autorul abordeaza impactul tehnologiei asupra consimțamântului matrimonial, analizând casatoriile încheiate online sau în metaverse din perspectiva dreptului internațional privat. Articolul subliniaza dificultațile legate de validitatea consimțamântului exprimat electronic sau prin mandatar, precum și de recunoașterea legala a casatoriilor cu entitați non-umane, cum ar fi inteligența artificiala. Problema centrala o reprezinta adaptarea normelor juridice tradiționale la noile forme de uniuni civile, în care consimțamântul este mediat prin tehnologie.

Avocat Miruna Matei analizeaza în articolul Revoluția consimțamântului: jurisdicția în lumea descentralizata a blockchainului formarea consimțamântului în tranzacțiile desfașurate pe blockchain, unde identitatea parților ramâne anonima, iar acordul este mediat de protocoale algoritmice. Într-un sistem descentralizat, consimțamântul nu este obținut printr-o interacțiune tradiționala între parți, ci prin aderarea la regulile platformei. Autoarea ridica întrebari privind validitatea juridica a consimțamântului astfel obținut și asupra jurisdicției competente în soluționarea disputelor nascute din tranzacții pe blockchain.

Prezentul numar, cu tema „Consimțamântul în era digitala”, ofera o imagine cuprinzatoare asupra modului în care evoluția tehnologica afecteaza conceptul juridic de consimțamânt. De la casatoriile virtuale și IA în proprietatea intelectuala, pâna la profilare pe rețele sociale și drept penal, articolele exploreaza provocarile aduse de digitalizare în obținerea și validitatea consimțamântului.

Noile forme de consimțamânt ridica probleme juridice semnificative, necesitând o reevaluare a cadrului normativ existent. Se contureaza nevoia de reglementari clare și coerente, care sa țina cont de specificitatea fiecarui domeniu afectat de digitalizare, totodata asigurând un echilibru just între protecția drepturilor individuale și dezvoltarea tehnologica.