Incursiuni in lumea dreptului aplicabil conflictelor armate

   Conf. univ. dr. Alina Gentimir

   Facultatea de Drept, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași

   Dezideratul transpus in Carta Organizației Națiunilor Unite de a se prezerva pacea și securitatea comunitații internaționale a permis acceptarea de mari compromisuri de catre statele membre, compromisuri care au fost argumentate de necesitatea protejarii drepturilor celor care au fost principalele victime ale celor doua conflagranții mondiale care au marcat destinul contemporan al omenirii.

   Primul mare compromis al statelor, care poate fi calificat drept compromisul premisa a fost recunoașterea la nivel internațional a includerii intr-un act normativ internațional a unui catalog de drepturi ale omului. Acest demers a deschis calea transpunerii in realitate a unei modificari fundamentale de mentalitate a autoritaților statelor, care se obliga nu numai fața de comunitatea internaționala sa iși respecte obligațiile care deriva din tratate – in materia drepturilor omului, in particular – ci și fața de indivizi, ca titulari de drepturi. Pasul esențial realizat in domeniul dreptului a fost insa cel de includere in categoria subiecților de drept internațional a indivizilor, intrucat acestora li s-a acordat dreptul de a solicita la nivel regional tragerea la raspundere a statelor care le incalca drepturile.

   Aceasta soluție de recunoaștere a rolului dreptului internațional sau regional al drepturilor omului pentru remedierea incalcarii normelor a deschis calea modificarii modului in care organizațiile interguvernamentale și statele se poziționeaza fața de crizele aparute in comunitatea internaționala, inclusiv in cazul conflictelor armate.

   Deschiderea progresiva a statelor și a comunitaților de state este dovedita și de evoluția instituționala a modelelor de raspundere in materie penala, de la tribunale ad-hoc la instanțe cu activitate permanenta sau instanțe hibrid, care aplica nu numai norme in materia dreptului penal internațional, ci „imprumuta” și principii juridice din alte ramuri de drept internațional – dreptul internațional al drepturilor omului, dreptul internațional umanitar – sau chiar drept național.

   Viitorul dreptului, marcat de noi provocari, precum extinderea ariei de manifestare a infracțiunilor internaționale chiar și in spațiu sau evoluția tehnologiei, dar și de dezvoltarea substanțiala a rolului societații civile – organizațiilor neguvernamentale, in special – atat la nivel național, cat și la nivel supranațional, trebuie vazut dintr-o noua perspectiva, total inovativa, abordat intr-un nou mod de gandire, modificat in substanța sa și in acord cu dinamica realitaților actuale și, mai ales, cele ce vor urma, intrucat doar astfel iși va putea dovedi utilitatea, eficiența in prevenirea declanșarii conflictelor armate.

   Introducerea in al doilea volum al numarului tematic consacrat Conflictelor armate aparține doamnei Aurora Ciuca, prof.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept și Științe Administrative a Universitații „Ștefan cel Mare” din Suceava și abordeaza dinamica deformarii reciproce a limbajului și a politicii, care construiesc o realitate absurda ce amintește de sintagma „banalitatea raului” ca o deviere de la rațiune și normalitate, ca justificare pentru comiterea unor crime fara precedent și pentru incalcarea tuturor regulilor dreptului internațional. Plasat in contextul conflictului ruso-ucrainean, intr-o maniera inspirata de distinsul profesor Vespasian V. Pella, studiul evidențiaza parcursul progresiv al propagandei in crearea unei „stari de spirit belicoase” esențiale pentru desfașurarea razboiului.

   Cu cat este conturata o strategie mai complexa de acțiune a Federației Ruse in actualul conflict armat, cu atat mai mult comunitatea internaționala pledeaza pentru tragerea la raspundere a celor ce se fac vinovați de savarșirea infracțiunilor internaționale prevazute in cadrul Statutului de la Roma. Pe cale de consecința, apare ca posibila implicarea singurei instanțe penale cu activitate permanenta – Curtea Penala Internaționala, instanța ale carei provocari procedurale – competența, admisibilitate, interesele justiției, obligația de a coopera și imunitațile oficialilor ruși – sunt analizate exhaustiv in studiul redactat in coautorat de Filip-Andrei Lariu, drd. al Facultații de Drept a Universitații din București și Daniel Nițu, conf.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații Babeș-Bolyai.

   Instituțiile judiciare internaționale in materie penala care se alatura Curții Penale Internaționale in ansamblul jurisdicțiilor penale internaționale sunt prezentate intr-o perspectiva diacronica, incepand cu tribunalele create in 1945 și pana la cele mai recente complete speciale de judecata inființate intre 2013 și 2015, de Adriana-Maria Manolescu, drd. a Universitații din Leiden, pentru a argumenta, prin exemplele de bune practici și lecții invațate din diferitele abordari instituționale, schițarea proiectului unui potențial nou Tribunal special pentru Ucraina, care va dovedi necesitatea dezvoltarii continue a modelelor de raspundere penala internaționala.

   Ca modalitate de cooperare judiciara in materie penala intre organizații interguvernamentale internaționale și regionale care poate fi aplicata fie in varianta sa actuala de activitate, fie intr-o varianta modificata adaptata noilor realitați, rolul Eurojust in raspunsul coordonat al Uniunii Europene la agresiunea impotriva Ucrainei, constand atat in sprijinul acordat echipei comune de ancheta privind potențiale infracțiuni internaționale fundamentale comise in Ucraina, cat și in noul mandat al Eurojust de a conserva, analiza și stoca probe ale infracțiunilor internaționale fundamentale, este dezvoltat de Raluca Racașan, ofițer de cooperare judiciara in cadrul Eurojust.

   Modul in care Consiliul Europei ințelege sa acționeze in vederea limitarii efectelor negative ale conflictelor armate – analizat de Alina Gentimir, conf.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – este unul interdisciplinar, imbinand deciziile politice radicale, precum excluderea statelor agresoare din cadrul organizației interguvernamentale regionale, cu acțiuni de ordin judiciar, pastrarea cauzelor spre judecare cu mențiunea ca faptele de incalcare a drepturilor omului sa fie savarșite pana la data excluderii statului din organizație, implicarea judecatorilor ad-hoc care sa substituie judecatorul statului agresor care nu mai are birou in cadrul organizației, dar și inițiative pe cat de inedite, pe atat de necesare, precum Grefa de daune provocate de Federația Rusa Ucrainei.

   Dimensiunea naționala a acțiunii de tragere la raspundere penala pentru savarșirea de infracțiuni internaționale in temeiul jurisdicției universale este analizata de Alina Ioana Szabo, prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Toplița, contextualizandu-se implicarea Romaniei in investigarea și judecarea infracțiunilor internaționale comise in cadrul razboiului ruso-ucrainean in temeiul principiului realitații și doar in subsidiar in temeiul principiului universalitații, masuri precum arestarea provizorie, predarea inculpaților putandu-se realiza in virtutea principiului cooperarii, la solicitarea Curții Penale Internaționale in calitate de stat-parte la Statutul de la Roma, Romania avand un rol de executant.

   Conflictul ruso-ucrainean a declanșat efecte negative și asupra populației civile, categoria persoanelor vulnerabile stabilite in funcție de criteriul genului și al varstei devenind ținta activitaților crimei organizate. Ada-Iuliana Popescu, conf.univ.dr. in cadrul Facultații de Economie și Administrarea Afacerilor a Universitații „Alexandru Ioan Cuza” din Iași subliniaza existența unei crize a respectarii drepturilor omului cauzate de implicarea refugiaților ucraineni in rețele de trafic de persoane, in calitate de victime, in pofida eforturilor autoritaților naționale și internaționale, a organizațiilor neguvernamentale, situație care se impune a fi remediata prin adoptarea de noi instrumente normative și prin perfecționarea infrastructurii judiciare și administrative existenta la nivel european și regional, acestea trebuind sa iși demonstreze eficiența in combaterea fenomenului.

   Dincolo de intervenția organizațiilor interguvernamentale și a statelor, in contextul conflictelor armate trebuie evidențiat și rolul organizațiilor neguvernamentale. Ioana Atasiei, avocat in Baroul Iași, Președinte „Salvați copiii!” Iași descrie in articolul sau, intr-o maniera extinsa, experiența „Salvați Copiii!” Romania, dar și intregul mecanism guvernamental și neguvernamental implicat in intervențiile de dupa 24 februarie 2022, care a fost marcata de dezvoltare profesionala rapida, de adaptare aproape instantanee la situații extraordinare din punct de vedere al amplorii, dar și de unitate, greu de atins in alte condiții, in gasirea de soluții in sprijinul refugiaților și a conturat masuri esențiale cu caracter general, precum acordarea protecției statale pe termen lung și accesul refugiaților din Ucraina la sistemul de servicii sociale (care ar trebui sa reprezinte una dintre prioritațile pe termen scurt și lung) și masuri fundamentale cu caracter specific, precum asigurarea accesului la educație (curriculara și extracurriculara) tuturor copiilor refugiaților ucraineni.

   O abordare inedita, actuala a conflictelor armate este realizata de Andra Iftimiei, lect.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care dezvolta intr-o maniera interdisciplinara utilizarea noilor tehnologii in conflictele armate in concordanța cu exigențele etice, creionand doua direcții de abordare: pe de o parte, inteligența artificiala, inevitabil progres al tehnologiei, se bucura de o prezumție relativa de implementare pe baza unor principii de etica clar determinate și unanim acceptate de intreaga comunitate internaționala; de cealalta parte, latura juridica a utilizarii inteligenței artificiale, exemplificata in așa numiții roboți ucigași, respectiv in faptul ca poate fi instituita raspunderea penala atat in sarcina creatorului unei astfel de mașinarii, cat și in sarcina robotului in cauza, prin raportare la diferitele grade de autonomizare.

   Inedita este și raportarea conflictelor armate la principiul utilizarii spațiului extraatmosferic in scopuri exclusiv pașnice ca norma de jus cogens, dezvoltata de dr. Laura Voda, cadru didactic asociat al Universitații din Dubai, cu trimitere directa și la alte principii, precum cele specifice dreptului spațial: principiul nerecurgerii la forța și semnificația sa pentru spațiul extraatmosferic, caracteristicile spațiului extraatmosferic – parțial demilitarizat, denuclearizat și, dezirabil, neutralizat – și principiile care guverneaza armele convenționale și spațiul extraatmosferic. Autoarea formuleaza și o intrebare finala fundamentala: utilizarea spațiului extraatmosferic in scopuri pașnice va deveni un modus vivendi?

   Interdisciplinaritatea abordarii conflictelor armate este prezenta in acest numar tematic și in varianta coexistenței teologiei și a științelor militare, articolul lui Emanuel Tavala, lect.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații „Lucian Blaga” din Sibiu analizand aspectele juridice ale instituției capelanatului european contemporan. Avand ca premisa principiul conform caruia drepturile religioase ale soldatilor pot fi limitate daca intervine factorul militar, este descris rolul capelanilor, indiferent de integrarea sau neintegrarea acestora in ierarhia militara, de a acorda asistența soldatilor in vederea depașirii situatiilor dificile din viata lor profesionala si cea privata cotidiana.

   Mulțumiri alese tuturor contributorilor!