Daca ințelegem ca genul funcționeaza intr-un dublu sens, drept cadru primar al relațiilor sociale și drept identitate de fond, ambele construite social, vom putea dezvalui resorturile ce stau la baza inegalitații de gen fara a postula un „dușman” ce dezvolta conspirații pentru a ține femeile subjugate și fara a intreține in mod artificial un permanent „razboi al sexelor”. O astfel de ințelegere a genului ne va ajuta sa pastram o atenție permanenta la modul in care acționeaza diferitele elemente ale construcției sociale și ne va permite sa le rezistam, in sensul de a fi conștienți daca și in ce masura ne pot fi daunatoare și daca și in ce masura le perpetuam sau intarim, atat in raport cu noi inșine, cat și cu ceilalți. Consider evident in sine ca aceasta sarcina nu poate cadea exclusiv in grija femeilor; este de dorit ca barbații sa ni se alature; sunt convinsa ca fara un efort comun de de-construcție a genului și de re-proiectare a relațiilor de gen intr-o modalitate alternativa, nu va fi posibila evitarea nedreptaților și suferințelor inutile la care sunt supuse, in mod deliberat sau nu, femeile in lumea in care traim. Aceasta convingere ma indreptațește sa cred ca nu se poate vorbi cu sens despre un „sfarșit al feminismului”.

Autoarea