Instituția confiscarii extinse a fost introdusa in legislația din țara noastra in urma cu circa șase ani. Cu toate acestea, jurisprudența instanțelor judecatorești reflecta o oarecare timiditate in aplicarea acestei masuri. Apreciem ca se impunea apariția unei lucrari care sa analizeze practica judiciara existenta in domeniu și sa examineze principalele probleme cu care s-au confruntat judecatorii in aplicarea noii instituții.

Lucrarea este precedata de un scurt comentariu teoretic, menit sa introduca cititorul in problematica confiscarii extinse. De asemenea, este prezentata și jurisprudența relevanta a Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții Constituționale, tocmai pentru o aprofundare a studiului confiscarii extinse raportat la standardul necesar pentru respectarea drepturilor și libertaților fundamentale. Am optat și pentru prezentarea principalelor acte normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, respectiv a Deciziei-Cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor avand legatura cu infracțiunea și a Directivei 2014/42/UE din 3 aprilie 2014 privind inghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor savarșite in Uniunea Europeana, tocmai pentru a putea fi observate evoluția acestei instituții și principalele tendințe din domeniu.