Miercuri, 29 aprilie 2020, a avut loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Regimul contravențiilor in materia starii de urgența”.

Invitații din acest eveniment au fost prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca, conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru și conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța.

Speakerii avizați au discutat aplicat pe parcursul celor doua ore de emisie live pe portalul www.universuljuridic.ro, incercand sa gaseasca raspunsuri la unele intrebari pe deplin justificate, care framanta societatea:

– Ce fapte constituie contravenții și cum se descriu, la modul concret, conduitele sancționate?

– Cum raspund persoanele juridice in cazul unor contravenții?

– Care sunt termenele de plata și de contestare a sancțiunilor contravenționale ce curg pe perioada starii de urgența?

–  In ce mod pot fi executate, in perioada starii de urgența, amenzile aplicate?

– Incetarea starii de urgența atrage decontravenționalizarea? Dar „relaxarea” unor restricții pentru anumite categorii de persoane?

Spicuim din opiniile distinșilor invitați:

conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța:

„Daca in legislația curenta sunt definite explicit contravențiile (de ex. – conducerea autovehiculului in localitați cu viteze de peste 50 km/h, tulburarea liniștii și ordinii publice etc.), acum vorbim despre nerespectarea legislației specifice in materia starii de urgența, compusa din ordonanțe militare, ordine și decretul de instituire a starii de urgența. Este, oare, o descriere suficienta a contravențiilor? Va valida Curtea Constituționala acest aspect? Este posibil sa asistam la o constatare a neconstituționalitații!”

conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru:

„Inclin sa fiu de acord cu ceea ce spune dl. Ursuța. Aici vorbim despre o situație atipica: actul de regelementare a constatarii contravențiilor ar trebui sa fie Ordonanța nr. 1/1999, fiindca acesta este cel care stabilește faptele și instituie sancțiuni. Aceste sancțiuni sunt aici, in Ordonanța, dar descrierea faptelor nu este in totalitate aici. Nu se spune explicit care este legislația conexa. Intr-un atare context, ca simplu cetațean, nu mai știi ce sa respecți! Norma nu mai pare a fi atat de previzibila precum cer exigențele unui sistem de drept normal.”

„Daca avem stare de urgența, dar nu avem ordonanțe militare și ordine și obligații, articolele 9 și 28 sunt litere moarte și nu mai exista, practice, nici o contravenție. Concret, miezul contravenției se afla in ordonanța militara. Norma contravenționala in sine este, deci, un act complex, care are sens numai la pachet – Ordonanța nr. 1/1999, ordonanțele militare și ordine. Ma intreb: nu ar trebui ordonanțele militare sa respecte exigențele dreptului contravențional general pentru a le fi recunoscuta calitatea de norma contravenționala?”

prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Deși ne aflam intr-o situație de urgența și prin decret s-a facut o rezerva pentru aplicarea Convenției Drepturilor Oumului, exista drepturile de la care nici un executiv, indiferent de context, nu poate abdica: dreptul la viața al cetațeanului, dreptul de a nu fi torturat, dar și principiul legalitații contravenționale. Acesta este un standard de la care Guvernul nu se poate deroga. Aici avem trimiteri in cascada, de la un articol la altul, la acte normative conexe, etc. De regula, contravențiile sunt definite de ordonanțe (nu militare!), legi și hotarari ale autoritaților locale, nu de ordine! ”

conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Exista o prea mare diversitate de situații și agenți constatatori. Discutam de o lege care nu doar ca poate fi aplicata  arbitrar, ci și despre o lege discriminatorie. Care pot fi, totuși, efectele acestei legi? In vechea forma a Ordonanței nr.1/1999, limita amenzilor era undeva redusa – de la 100, la 5.000 lei. Nu exista derogarea din Ordonanța nr. 34 prin care se stabilește ca se poate achita jumatate din cuantumul stabilit de organul constatator, ci jumatate din minimul amenzii indiferent de contravenție, adica 50 lei! S-au grabit sa modifice și au introdus art. III din Ordonanța nr. 34. S-au creat, practic, trei perioade distincte, in care se puteau achita amenzile la valori diferite. Mai mult, prevederile din ordonanța miliatara au fost interpretate diferit de diferite autoritați, starnind confuzie. De pilda, s-a pus problema precizarii arbitrare a orei de deplasare pe declarațiile pe proprie raspundere. De aici, o sursa de posibile abuzuri și conflicte. Plus ca existența a 2-3 tipuri de declarații este anormala. Și fiindca vorbim despre aceste declarații – se sancționeaza completarea greșita a acestora sau falsul in acea declarație?”

conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru:

„Organele constatatoare sunt jandarmeria, poliția și poliția locala. Aceste organe nu mai aplica legea, ci o creeaza și o interpreteaza! Ma intreb cum vor verifica instanțele realitatea, la o adica? Cum vor analiza judecatorii plangerile care vor aparea dupa aceasta perioada? Stand in birou și punand lucrurile cap la cap, se va putea judeca. Eu mi-aș permite sa-i sfatuiesc pe magistrați sa judece atunci imaginandu-și ca se afla inca in starea de urgența. (…) In concluzie, trebuie sancționata reaua-credința și nu ambiguitațile legiuitorului!”

prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Trebuie sa avem in vedere pe langa diversitatea faptelor, pe langa multitudinea actelor normative, dincolo de subiectivismul fiecarei parți implicate, trebuie sa avem in vedere și anumite necesitați practice. Ar fi foarte util ca agenții constataori sa faca o activitate de prevenție și educare.”

conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța:

„In articolul 9 al Ordonanței 34 nu apare precizata și obligația de respecta prevederile ordonanței și de catre persoanele juridice. Din punctul de vedere al normei sancționatorii, aceste persoane juridice nu sunt pasibile de sancțiuni, nefiind prevazute expres. Asta in condițiile in care contravențiile savarșite de persoanele juridice sunt uneori mai grave decat cele comise de persoanele fizice! Daca se dechide ilegal un aquapark, un muzeu, un mall – cum sancționezi persoana juridica? Dar pentru o instituție medicala care nu gestioneaza corect aparatura sau deșeurile, cine raspunde?”

„Sunt prevazute și sancțiuni contravenționale complementare: confiscarea, inchiderea temporara, aplicarea sigiliilor etc. Dar Ordonanța 34 spune ca aceste sancțiuni complementare executorii se aplica in condițiile in care ele sunt prevazute expres in ordonanțele militare. Nicaieri nu exista in acestea  prevederi exprese privind confiscarea, de exemplu. Aceasta nici nu s-a aplicat!”

prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Pot constitui ordonanțele militare acte normative care sa reglementeze in materie contravenționala? Oriunde ne-am uita, de la Constituție la pachetul legislativ actual, el este inedit pentru perisajul legislativ romanesc. De ce nu legifereaza guvernul in funcțiune, prin hotarari de Guvern, in materie de contravenție, așa cum scrie Dreptul comun? Trebuie studiat, cred eu, mai atent, art. 53 din Constituția Romaniei, care vorbește clar despre condițiile și derogarile de la reguli! Concret, trebuie ințeles ca nu se poate orice, fie și in stare de urgența!”