Comunicarea a fost perceputa ca element esential al existentei umane inca din antichitate. Elementele concrete ale teoriei comunicarii apar, insa, in secolul VI, i.Hr., in lucrarea „Arta retoricii”, a lui Corax din Siracuza. Platon si Aristotel au fost continuatorii acestei preocupari, astfel ca alaturi de matematica si filozofie, comunicarea a devenit obiect de studiu in Lyceum si in Academia Greaca. In Evul Mediu, cand dezvoltarea bisericii ia amploare, comunicarea are noi dimensiuni, deoarece aceasta perioada coincide si cu formarea primelor formatiuni statale.

Bibliografie:

Abric, J., Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002;
Baban, A., Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.
Cerghit, I., Radu, T. I., Popescu, E., Vlasceanu, I., - Didactica, 1998, E.D.P., Bucuresti.
Cerghit, I., Metode de invațamant, 1976, E.D.P., Bucuresti.
Cornea, Paul - Introducere in teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1988.
Iacob, L., Comunicarea didactica, in Psihologie scolara (coordonator A. Cosmovici, L. Iacob), Editura Polirom, Iasi, 1998.
Ezechil Liliana, Comunicarea educationala in context scolar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002.
Lect. dr. Maria Savu-Cristescu, Lect. dr. Merima Petrovici, Comunicarea educationala - suport de curs.
Leroy, G., Dialogul in educatie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974.
Popescu-Neveanu, P., Dictionar de psihologie, Bucuresti, Editura Albatros, 1978.
Panisoara, Ion–Ovidiu, Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iasi, 2004.
Revista pentru invatamantul prescolar, 2006/2008 - Pedagogie prescolara.
Saucan - D. St., Specificitatea comunicarii didactice in contextul comunicarii interumane, in Competenta didactica, Editura ALL Educational, Bucuresti, 1999.
Schiopu, Ursula, Verza, E., - Psihologia varstelor, 1991, E. D. P., Bucuresti.
Slama-Cazacu, Tatiana, - Lectura - diverse finalitati si niveluri de complexitate, Buletin de informare stiintifica si documentare, 3, Constanta, 1990.