Dificultatea si interesul, in egala masura, al cartii, rezulta din chiar subiectul ei (sau subiectele). Pe de o parte, autorizarea administrativa, in general, iar pe de alta parte, regimul aprobarii tacite. Ambele analizate, evident, atat in dreptul romanesc, cat si in dreptul comparat.

Cartea Autorizarea administrativa este una de o speciala semnificatie. In primul rand, pentru ca umple un gol din care sunt convinsa ca se vor „infrupta” in egala masura, teoreticienii, dar si practicienii, fie ei din domeniul administratiei sau puterii judecatoresti.

In al doilea rand, pentru ca abordeaza un subiect complex, aflat la interferenta dintre mai multe ramuri ale dreptului, dar si dintre drept si stiintele exacte.

Autorizarea administrativa, intr-o acceptiune lato sensu a termenului, include ansamblul de acte, operatiuni si proceduri prin care administratia incuviinteaza efectuarea unei activitati, prestarea unui serviciu, exercitarea unei profesii sau efectuarea unei lucrari. O problema deosebita in materia ampla a autorizarii este regimul aprobarii tacite, extrem de putin cercetat in literatura de specialitate si, de regula, tangential, sporadic si nu temeinic si sistematizat, asa cum o face autoarea.

Autoarea nu a consultat doar lucrari de drept, ci si de psihologie, filozofie a dreptului, pentru a intelege un element aparent paradoxal, faptul ca tacerea este un element al comunicarii, despre care se spune ca nu exista fara spatiul care ii permite reflexia.

Nutrim nadejdea ca prin aceste cuvinte am reusit sa va starnim interesul, dragi cititori, pentru aceasta lucrare, si veti avea parte nu doar de o lectura placuta si lamuritoare, dar si de informatii despre un domeniu cu care, intr-un fel sau altul, fiecare dintre noi ne intalnim in viata noastra profesionala, sociala sau privata.

Profesor universitar doctor,
Verginia Vedinas