Numar dedicat dialogului dintre drept, tehnologie și evoluțiile recente ale ordinii juridice europene

Volumul din 2025 al Analelor Universitații din București – Seria Drept reunește studii originale semnate de profesori, cercetatori și practicieni ai dreptului, oferind o perspectiva complexa asupra unor teme de interes pentru evoluția dreptului național și european. Noile tehnologii, noile forme de organizare sociala și economica, precum și evoluțiile normative la nivel european și internațional sunt analizate prin metode riguroase, cu accent pe relevanța lor practica.

Acest numar aduce împreuna teme de actualitate majora – de la impactul tehnologiilor blockchain asupra dreptului civil, la câmpul tensionat al formelor controlului de constituționalitate, la limitele suveranitații fiscale a statelor membre UE, la provocarile scrierii juridice într-o epoca dominata de cerințe de accesibilitate și limbaj clar, pâna la reevaluarea unor instituții clasice precum perioada de proba, raspunderea administratorilor sau statutul juridic al concepției in vitro.

Doamna prof.univ.dr. Adriana ALMAȘAN și domnul drd. Eduard FLOREA analizeaza în profunzime premisa integrarii Smart Contracts în dreptul român, evaluând compatibilitatea acestora cu teoria obligațiilor și impactul reglementarilor europene precum Data Act și AI Act. Autorii subliniaza necesitatea unei legislații dedicate, capabile sa armonizeze inovația tehnologica cu principiile fundamentale ale dreptului civil.

Domnul prof.univ.dr. Ion GÂLEA examineaza statutul dreptului intern ca „sistem de referința” în cauzele privind selectivitatea masurilor fiscale, analizând jurisprudența recenta a CJUE, precum și doua ipoteze privind poziția dreptului național în fața instituțiilor europene.

Doamna prof.univ.dr. Simona GHERGHINA și domnul drd. Mihai BAEȘU analizeaza vulnerabilitațile cadrului normativ privind garanțiile publice locale în contextul insolvenței unitaților administrativ-teritoriale, propunând teste și criterii ce pot fi aplicate de catre judecatorul-sindic, atât cu scopul de a proteja creditorii, cât și cu scopul de a asigura continuitatea serviciilor publice esențiale pe plan local.

Doamna prof.univ.dr. Lavinia-Valeria LEFTERACHE propune un ghid indispensabil pentru studenți și cercetatori, care clarifica structura unei teze de doctorat, criteriile de originalitate, formularea ipotezelor și limitele rezonabile ale propunerilor de lege ferenda.

Doamna prof.univ.dr. Claudia-Ana MOARCAȘ examineaza telemunca, munca pe platforme digitale și noile instrumente de monitorizare, subliniind necesitatea unui echilibru între flexibilitatea muncii, protecția datelor și dreptul la viața privata.

Domnul prof.univ.dr. Corneliu-Liviu POPESCU arata ca utilizarea de catre Curtea Constituționala a expresiei „obiecție de neconstituționalitate” pentru a desemna o modalitate de sesizare a judecatorului constituțional, este neconstituționala, atât în raport cu conținutul acestei instituții juridice atunci când ea exista, cât și în raport cu abrogarea normei juridice în materie și cu inexistența juridica actuala a acestei instituții.

Domnul prof.univ.dr. Radu RIZOIU, pornind de la un caz de practica judiciara, analizeaza momentul de la care se nasc drepturile copilului ce se va naște dupa decesul tatalui biologic în cazurile în care embrionul a fost criogenat anterior acestui deces, precum și limitele libertații contractuale în materia dreptului persoanelor.

Doamna lect.univ.dr. Marilena CRACIUN (ENE) explica tensiunea dintre autonomia fiscala a statelor membre și constrângerile impuse de legislația unionala și jurisprudența CJUE, evidențiind echilibrul necesar între interesul național și integrarea europeana.

Doamna lect.univ.dr. Mihaela-Augustina NIȚA și doamna lect.univ.dr. Oana-Mihaela SALOMIA analizeaza efectul direct orizontal al unor dispoziții din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în litigii între particulari, prezentând cauzele Egenberger, Bauer, Willmeroth, IR și Cresco, precum și implicațiile lor pentru instanțele naționale.

Doamna lect.univ.dr. Raluca PAPADIMA propune o viziune coerenta asupra predarii scrierii juridice, prezentând principiile fundamentale și cadrul conceptual necesar profesionalizarii acestei competențe în mediul juridic românesc.

Doamna asist.univ.dr. Mihaela GHERGHE explica impactul Directivei privind Accesibilitatea (EAA) asupra contractelor destinate consumatorilor și oportunitațile aduse de utilizarea limbajului clar, fara a pierde rigoarea juridica.

Domnul asist.univ.dr. George-Alexandru LAZAR, pornind de la hotarârea Fabbri și alții c. San Marino, analizeaza condițiile în care art. 6 din Convenția europeana a drepturilor omului, în componenta sa civila, devine aplicabil atunci când victima alege sa se constituie parte civila în cursul procesului penal.

Domnul asist.univ.dr. Alexandru-Șerban RAȚOI analizeaza trecerea responsabilitații sociale de la voluntariat la obligație juridica în cadrul CSRD (Directiva privind Raportarea Durabilitații Corporative) și CSDDD (Directiva privind Diligența Necesara în Materie de Durabilitate), prin prisma teoriilor economice privind externalitațile, parțile interesate și eficiența reglementarii.

Doamna asist.univ.dr. Valentina-Lidia ZARNESCU exploreaza rolul perioadei de proba ca mecanism de flexibilitate, dar și limitele sale juridice, inclusiv posibilitatea constatarii abuzului de drept în încetarea contractului de munca.

Domnul drd. Andrei-Nicolae POPA examineaza ordonanțele de urgența adoptate pentru îndeplinirea jalonului PNRR și critica efectele lor retroactive, imprevizibile și contrare principiilor constituționale, însa și ingerința excesiva a Comisiei Europene în aceasta materie.