Necesitatea de a restitui culturii romane opera lui Alexandru Busuioceanu se inscrie pe linia recuperarii personalitaților romane din exil și reprezinta, in opinia noastra, un imperativ. Este intristator faptul ca astazi foarte puțini romani știu ca Busuioceanu a fost unul dintre cei mai importanți critici de arta ai noștri, precum și un mare eseist (nu doar in Romania, ci și in Spania), poet (de limba romana și spaniola), istoric, profesor, traducator și organizator al relațiilor culturale hispano-romane. Pentru a aprecia o personalitate ale carei valențe se manifesta in atatea domenii se impunea apariția unei monografii care sa adune laolalta etapa romaneasca și opera din exil, restituind astfel integral culturii romane creația sa, cu scrierile romanești și spaniole, de la debutul din 1915 și pana in 1961, la moartea scriitorului. Lucrarea de fața se situeaza intre preocupari de istorie si critica literara, critica de arta, poetica, stilistica si istorie, avand totusi, in primul rand, caracter monografic. Din cate avem cunoștința, este prima monografie ce i se dedica acestei personalitați.